Petru Hereș (68 ani) s-a născut în satul Costeni, comuna Cupșeni, din Țara Lăpușului, după pensionare s-a întors acasă, cu gîndul să facă ceva nou pentru locul unde a copilărit și pe care l-a purtat mereu în suflet (a lucrat în Baia Mare, ca subinginer minier).
Așa s-a născut cartea „Costeni și costenari”, pe care a lansat-o duminică, 25 iulie, în curtea casei părintești, pe ulița Podirei, în prezența a o sută de consăteni îmbrăcați în costume populare. Alaiul, deschis de patru cai înstruțați, vorniciți de Pavel di su Coastă, călăreț verde la 80 de ani, a pornit de la biserică și s-a oprit pe dealul Podirei, lîngă fîntîna cu apă rece din curtea gazdelor Maria și Petru Hereș, la umbra nucului.
Despre carte au vorbit fostul deputat Nicolae Bud (susținătorul tipăririi), preotul paroh Ștefan Petcu, universitara băimăreană Delia Suiogan („cartea este o schiță monografică, un început de monografie a satului”), Ioan Pop (redactorul cărții), Adrian Herescu din București (nepot al satului), stomatologul Vasile Hereș din Baia Mare (fiu al satului) și profesorul Vasile Tira (fost director al școlii). Nicolae Bude, viceprimarul comunei Cupșeni, a spus că Petru Hereș este cetățean de cinste, cartea sa fiind o realizare importantă pentru comunitate.
În volumul de 170 de pagini, cu multe fotografii ale oamenilor de azi și de ieri, este vorba despre istoria satului și a celor 150 de familii. La eveniment au participat cu toții, în etate și tineri, semn că localitatea are vitalitate. Sărbătoarea a fost a tuturora: bărbații au vorbit de-ale lor la un pahar de horincă, iar femeile au cîntat în horă, îndemnate de cîntăreața Gabriela Filip (de la Muzeul Satului din Baia Mare) și de ceterașul Mircea Pop (arhitect băimărean). A fost o zi de pomină, în care costenarii și-au arătat „fartația”, obicei de înfrățire specific Țării Lăpușului (fartați și surate, un fel de frați și surori „de cruce”, deciși printr-un ritual cu colaci).
Autorul a împărțit cărți și autografe, iar femeile au adus coșerci cu pancove și plăcinte cu brînză de oaie, iar bărbații, oiaga cu horincă (înstruțată cu mușcată, garofiță și busuioc), ce a umblat din mînă în mînă.
