În timp ce politicienii caută soluții, inflația „dă în foc”! Energia electrică s-a scumpit cu aproape 25%, iar gazele cu 20,55%

Rata anuală a inflației a ajuns, luna trecută, la 6,3%, de la 5,3%, în august. În numai o lună, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75% – conform Institutului Național de Statistică.

Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 5,6%, iar rata anuală a inflației, în septembrie 2021, comparativ cu septembrie 2020, a ajuns la 6,3%.

Prețul energiei „curentează” buzunarele

În ultimul an, energia electrică, gazele naturale și uleiul s-au scumpit cel mai mult. Astfel, între septembrie 2020 – septembrie 2021, energia electrică s-a scumpit cu 24,65%, gazele naturale cu 20,55%, iar uleiul comestibil cu 23,84%. Singura ieftinire a fost la energia termică, de 0,21%.
De asemenea, de la începutul anului 2021, prețul la energie electrică a urcat cu 23,15%, cel al gazelor naturale cu 20,49%, iar combustibilii s-au scumpit cu 13,99%.
Între septembrie 2020 – septembrie 2021, în cazul produselor alimentare, cel mai mult s-au scumpit uleiul comestibil (23,84%) și cartofii (12,61%).
Totodată, de la începutul acestui an, citricele și alte fructe meridionale s-au scumpit cu 21,03% și uleiul cu 19,83%, în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 2,24%, iar fructele proaspete cu 0,53%.
În cazul serviciilor, cele mai mari creșteri au fost consemnate la alte servicii (6,81%), apă, canal, salubritate (5,84%) și servicii poștale (5,55%).

Consumatorii de gaze, somați să plătească prețuri exorbitante!

În timp ce autoritățile discută despre măsuri de protejare a consumatorilor prin acordarea unor subvenții consumatorului sau furnizorului (plafonarea prețului cu subvenționarea furnizorului), furnizorii notifică consumatorii să plătească prețuri exorbitante.
Prof. Dumitru CHISĂLIȚĂ, președintele Asociației Energia Inteligentă, prezintă o analiză, pornind de la o notificare recentă a unui furnizor prin care prețul pe care trebuie să-l achite consumatorul, începând cu luna noiembrie 2021, este de 900 lei/MWh, adică o creștere de 741% față de anul trecut.
O astfel de abordare denotă o dată în plus faptul că modul în care se dorește protejarea consumatorilor în România trebuie atent analizat, deoarece atât subvenționarea consumatorilor, cât și plafonarea (în fapt subvenționarea furnizorilor) pot să nu-și atingă scopul.

În situația în care furnizorii cresc prețul, la valori precum cele cuprinse în notificarea prezentată, în cazul:
• Subvenției de 25% pentru consumator reprezintă un ajutor nesemnificativ, spre exemplu: un consumator care plătea anul trecut 107 lei/MWh, respectiv 500 lei/lună (TVA inclus), dacă – atenție doar dacă este consumator casnic și consumă 1.000 mc/sezon rece 2021/2022 (într-o iarnă grea puțini se vor încadra în această limită) – urmează să achite lunar pentru gaze la un preț de 900 lei/MWh, suma de 4.205 lei/lună, din care statul îi va compensa 1.051 lei/lună, adică îi rămâne de plată 3.153 lei/lună (o creștere de 620% a costului lunar cu gazele)
• Plafonării prețului cu subvenția furnizorului, pentru plata diferenței între prețul de achiziție și prețul de vânzare al furnizorului, plecând de la declarația furnizorului că achită 715 lei/MWh pentru gazele achiziționate, iar prețul plafonat este la 135 lei/MWh, înseamnă că statul trebuie să-i achite furnizorului 580 lei/Mwh, respectiv pentru o factură de 500 lei/lună la gaze ar trebui să-i achite furnizorului 2.277 lei/lună. Dacă ne gândim că într-o lună de iarnă consumul României pentru consumatorii casnici care ar beneficia de aceste condiții este de 0,5 mld mc, suma care trebuie să o scoată statul din buzunar ar fi de 0,6 miliarde euro/lună, la o diferență de preț achiziție-vânzare de 580 lei/MWh.
Prețurile de 700 – 900 lei/MWh la gazele naturale au apărut în piață după planurile autorităților de reducere a impactului creșterii prețului la gaze și electricitate pentru consumatori, aspect care demonstrează că orice acțiune are o reacțiune în teren. (v.i.)