Evocând, mai ieri, ora astrală a României, adică Unirea cea Mare, am stăruit și asupra deciziei Sfatului Țării de la Chișinău, care a hotărât unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918). Apoi a urmat tristul destin al pământurilor noastre de peste Prut, raptul sovietic din 1940 și ieșirea la lumină după 1989. Prin educație și cultură istorică, mă număr printre cei care urmăresc, când cu bucurie, când cu durere, starea din ultimele trei decenii a Basarabiei, numită oficial Republica Moldova. După căderea sârmei de la Prut, am trecut de multe ori apa despărțitoare și mi-am făcut mulți prieteni printre intelectualii basarabeni. Nu puțini dintre ei au fost oaspeți ai Maramureșului. De la regretații Grigore Vieru, Nicolae Dabija, ori Vlad Pohilă, la neobosiții întru ideal Vasile Șoimaru, Arcadie Suceveanu, Nicolae Spătaru, Alecu Reniță, Mihai Cimpoi, Ana și Alexandru Bantoș și alțe minți luminate și devotate adevărului istoric despre Basarabia.
Când dr. Teodor Ardelean a avut ideea de a lansa cartea mea „Ochii Basarabiei”, la Chișinău, carte apărută prin grija dumisale, am avut ocazia să mă întâlnesc cu mulți dintre eroii cărții. Dar am cunoscut și nume noi, despre care doar citisem. Cum a fost Alecu Reniță, om politic, jurnalist, scriitor. A fost deputat în Parlamentul Moldovei, este președintele Mișcării Ecologiste și directorul revistei “Natura”, care apare la Chișinău. Este semnatar al Declarației de Independență a Republicii Moldova. Face parte din generația de aur a Basarabiei românești, care a avut curajul și înțelepciunea, în anii de dictatură sovietică și teroare, să unească intelectualitatea și poporul într-o singură armată și voință, readucând în teritoriile ocupate Limba Română, Alfabetul Latin și Tricolorul.
Acum, la început de Decembrie, când am sărbătorit Ziua noastră Națională, nu am uitat de Basarabia. Care este starea de spirit dincolo de Prut? L-am luat ghid tocmai pe confratele Alecu Reniță. Referindu-se la recentele alegeri anticipate din 11 iulie, atrage atenția că acei care nu au dorit crearea unui bloc unionist ar trebui să-și asume niște răspunderi. Într-un recent interviu, deplânge faptul că ștafeta prin care păstrează cu sfințenie idealurile Mișcării de Renaștere Națională nu vine să o preia nicio formațiune politică responsabilă, nici un grup unit de tineri, lăsând lupta pentru reîntregirea neamului românesc pe seama timpului. Spune Alecu Reniță: „Din păcate, pe ambele maluri ale Prutului, ideea unității naționale a fost marginalizată, persiflată și aruncată din agenda guvernanților.”
Constată că generația de aur începe să fie substituită de milionarii din umbră, de partidele moldoveniste și băieții șmecheri, cu dublă cetățenie, română și rusă, care vor să trăiască bine și cu Estul și cu Vestul. El o spune cu supărare: dispar luptătorii fără simbrie! Își reamintește de anii în care mulțimile deșteptate au inundat străzile Chișinăului, și-au impus voința și au adus acasă Limba Română, Alfabetul Latin și Tricolorul. Spune aceste lucruri Alecu Reniță, să se știe că Basarabia românească nu e nici Moldova sovietică, nici Moldova de azi. Scrie confratele de la Chișinău: „Această Basarabie nevăzută, sfârtecată, prigonită, terorizată, strivită de tancurile rusești, aruncată în Siberii de gheață, păstrează sufletul românesc în stânga Prutului și luptă pentru reîntregirea națiunii. Ea face parte din plămada nemuritoare a poporului român și din temelia pe care se înalță România eternă.”
Atrage atenția că problema problemelor, a Republicii Moldova, a fost, este și va rămâne problema identitară. Se crede greșit că ajutându-i material pe moldovenii sovietici, cei care admiră steluța de la Kremlin, alias independenți, le vindeci traumele istorice. Nici pașaportul românesc nu-i face să creadă că sunt români. Se miră cum politicieni de la București l-au înfiat și finanțat pe Iurie Roșca, agentul Moscovei, care a susținut la Chișinău guverne antiromânești. Cu acest personaj am avut și eu o întâmplare, când ziarul nostru a adus copii din zona războiului de pe Nistru. Roșca, fiind în conducerea Frontului, i-am cerut sprijin. M-a îndrumat să iau pionieri de lângă Chișinău. Evident, am fost pe Nistru! Se întreabă Alecu Reniță: care este viziunea clasei politice de la București față de românii din Basarabia și Ucraina? Politicienii nu doresc, sub nicio formă să pună în discuție, în documente comune, subiecte care să le dea bătăi de cap. Ca să se elimine falsurile aberante, sfătuiește politicienii de la Chișinău să pună în aplicare conținutul Declarației de Independență față de Moscova, pe care a votat-o și Alecu Reniță, ca deputat, unde se spune foarte clar că Basarabia și Bucovina sunt părți integrante ale Moldovei istorice, iar din 1918 ale României întregite, Limba vorbită de moldoveni este limba română și punctum.
Dar s-au împuținat luptătorii fără simbrie, adică patrioții care gândesc și fac din suflet și nevoie istorică ceva important pentru țară și neam. Am fericirea că îi știu pe mulți dintre ei. Care îmi țin crezul treaz și limpede. Mulțumesc Alecu Reniță, că ne ajuți să privim cinstit și cu drag în ochii Basarabiei.
