„Nimeni nu mă învățase cum se scoate un ton, cum se cuvine să cânți, nici ce să faci cu mâinile. În mine, totul se prefăcea în muzică: lumina, vântul, oamenii, florile…Uneori mă încearcă sentimentul că melodiile îmi vin de undeva de departe, din străfundul conștiinței populare…leacul cel mai bun împotriva mâhnirii este cântecul”, mărturisea Maria Tănase.
Deși timpul s-a scurs nemilos, iar Maria Tănase și-a luat de mult zborul din această viață pământeană, uitarea nu s-a așternut peste marea artistă care rămâne o adevărată legendă. Sub acest generic, expoziția itinerantă ,,Maria Tănase – o legendă adevărată” a poposit pe meleaguri maramureșene și a fost vernisată la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
Expoziția a fost adusă de Muzeul Olteniei – Secția de Etnografie. Colaborarea dintre cele două instituții muzeale a reușit în ziua vernisajului să adune împreună iubitori de frumos, sensibil și folclor autentic românesc, cât și specialiști din județ care au avut prilejul de a admira cele mai valoroase piese de patrimoniu ce au aparținut artistei fără de seamăn, Maria Tănase. La vernisaj au fost prezenți și Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei, și Loredana Vasilica Durău, muzeograf de la Muzeul Olteniei – Secția Etnografie.
„Olteanul Ioan Coande Tănase și ardeleanca Ana Munteanu au zămislit o fată jovială și plină de talent care a trăit și a iubit tumultuos și intens până în pragul morții. Maria Tănase a fost o femeie exuberantă, expansivă și veselă, excesiv de temperamentală, precum olteanul, pe atât de altruistă, sentimentală și foarte sobră, precum ardeleanul… S-a bucurat de succes și a fost lăudată de Tudor Arghezi, Constantin Brăiloiu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga, de mulți alți oameni politici, dar mai ales de artiști, poeți și muzicieni. A fost frumoasă, grațioasă, pe cât de fragilă, pe atât de puternică, iar lumea ei a fost scena și cântecul”, a evidențiat muzeograful Loredana Vasilica Durău. Citând-o pe Doina Ișfănoni, Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie, a punctat faptul că “indiferent unde o ascultăm…ea înseamnă România, pentru că a reușit să ducă acel tip de valoare autentică. Maria Tănase a fost un mesager, a fost o MĂIASTRĂ. Ea a fost trup și suflet. În sine era un patrimoniu”.
Emoția evenimentului a fost accentuată de momentul artistic susținut de artista Maria Casandra Hauși. Pentru câteva clipe, cei prezenți au avut sentimentul că Maria Tănase era acolo, în mijlocul lor și le cânta cu patos, cu dor, cu har. De altfel, Maria Casandra Hauși a câștigat în urmă cu câțiva ani trofeul Festivalului Maria Tănase, impresionând și atunci juriul prin interpretarea înduioșătoare a „horii în grumaz”, de care a prins drag de la rapsodul Nicolae Pițiș din Țara Lăpușului.
Expoziția de la Etnografie, dedicată marii artiste, surprinde ipostaze din viața, preocupările culturale, umane și sociale ale Mariei Tănase și poate fi vizitată în Clădirea pavilionară a muzeului până în data de 31 iulie 2022, de marți până duminică, între orele 10 – 18. Este o expoziție în cadrul căreia privitorii sunt cuprinși de fiori de emoție, astfel încât e obligatoriu de văzut.
