Toamna se numără protestele

0
60

Din surse oficiale, media spune că la toamnă țara va fi zguduită de proteste nemaiîntâlnite în democrație. Măsurile de austeritate, consecințe ale crizelor suprapuse, vor scoate în stradă mii de oameni. Alertate de mișcările violente din alte țări, nu mai departe de vecina noastră Ungaria, autoritățile caută soluții pentru a evita proteste. Dacă vor avea loc, în condiții de violență, forțele de ordine și armata sunt pregătite să intervină pentru a-i liniști pe turbulenți. Teoretic, după o vară caniculară, în plan social, ne așteaptă o toamnă fierbinte. Oricum, un comentariu trebuie să țină seama de câteva principii de bază. Vorbim de obiective, categoriile sociale implicate, logica protestelor în situație de recesiune economică și efectele asupra societății. Istoria confirmă că, de-a lungul anilor, unicul obiectiv s-a redus la revendicări de pensii și salarii majorate. Temă prioritară și amăgitoare lansată cu ocazia alegerilor de toate partidele. Altfel spus, promisiuni neonorate contra voturi exprimate. Niciodată, protestele nu au vizat probleme vitale ale societății. Care puteau să aducă un trai mai bun, reflectat în pensii și salarii decente. Nivelul de trai rezultă dintr-o economie prosperă și bine articulată, altfel traiul pe bani împrumutați înseamnă sărăcie, nu bunăstare. Categoriile profesionale nu s-au îndemnat să protesteze pentru modernizarea infrastructurii din școli, spitale, transporturi și reformarea instituțiilor statului, încât să devină funcționale. În sănătate, degeaba personalul medical are salarii de invidiat, obiceiurile proaste se păstrează, iar serviciile medicale nu s-au îm­bu­nă­tățit. Sunt convins că protestele nu vor fi onorate de prezența bugetarilor activi, care în general o duc bine. La proteste, se mizează pe prezența categoriilor sociale vulnerabile, pensionarii cu pensii mici, angajații cu salariul minim pe economie, beneficiarii de ajutoare și indemnizații fără număr, oferite pe criterii discutabile de toate guvernările. În principiu, nimeni nu contestă presiunea făcută de inflație, care golește buzunarele categoriilor vulnerabile, mai ales dacă trăiesc la oraș. Numai că, mergând pe urmele adevărului, respectivele categorii și cei care le poartă nejustificat de grijă, cu bună știință, uită un lucru esențial. Persoanele vulnerabile sunt produsul unor fenomene începute în regimul trecut și perpetuate în democrație, în alte variante. Sunt cunoscute și, pe parcursul anilor, au generat venituri și salarii mici. Este lesne de înțeles că din salarii mici nu au cum să rezulte pensii mari, calculate pe criteriul contributivității. La viața lor, o mulțime de oameni au muncit puțin sau deloc. Majorarea veniturilor vulnerabililor (pensii, salarii, indemnizații) ar crea un alt gen de nedreptăți și inechități, în raport cu alte categorii sociale. Cu pensii și salarii ceva mai mari, dobândite în func­ție de anii munciți și trecuți în cartea de muncă. În ultima vreme, vulnerabilii protestează la TV după un scenariu standard. La maratonul discuțiilor inutile, purtate de politicieni, jurnaliștii și de(formatorii) de opinie participă și ministrul M. Budăi, cel cu munca și protecția socială. Omul o ține prostește cu bunicii și părinții noștri, care, după ani munciți, ar merita o altfel de pensie. În raport cu alte profesii, cu același nivel de studii și muncă la fel de importantă, prestată peste cinci decenii în folosul societății, și eu aș merita o altă pensie. Protestele trebuie îndreptate împotriva nedreptăților și inechităților promovate de CCR. Instituție menită să-și apere propriile interese și ale categoriilor de “speciali” ce practică hoția la drumul mare. Eliminarea, nu impozitarea, pensiilor speciale ar fi o reparație morală făcută categoriilor sociale, care au dobândit drepturi bazate pe o lege corectă, nu specială. Pentru situația critică în care se află țara, vinovăția revine deopotrivă conducătorilor și poporului. O societate responsabilă de propriul viitor, timp de peste trei decenii, făcea cel puțin zece revoluții. Nu una soldată cu pierderi inutile de vieți omenești, care a deschis drumul unei democrații eșuate.
prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.