Anul școlar 2022-2023 vine cu un tăvălug de schimbări, aducând în prim-plan un peisaj conturat de module de învățare, fără tezele obligatorii, o singură medie anuală sau imposibilitatea exmatriculării elevilor. Mai mult, vara aceasta, au fost lansate în dezbatere publică cele două noi legi ale Educației, ce au stârnit numeroase diferende și vor contura modificări substanțiale în anii școlari viitori.
• Ce se schimbă din toamna aceasta?
Preșcolarii și elevii vor începe anul școlar 2022-2023 pe data de 5 septembrie, în mai puțin de două săptămâni, așadar. Pentru întâia oară, anul școlar este structurat pe module de învățare, semestrele fiind astfel înlocuite. Ca noutate, preșcolarii și elevii din toate clasele au planificată o vacanță în perioada 22-30 octombrie, dar și în februarie, vacanță care, în Maramureș, a fost programată pentru intervalul 20-24 februarie. În consecință, anul școlar 2022-2023 arată astfel: modulul 1 – cursuri: de luni, 5 septembrie, până vineri, 21 octombrie; vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie, până duminică, 30 octombrie; modulul 2 – cursuri: de luni, 31 octombrie, până joi, 22 decembrie; vacanță: de vineri, 23 decembrie, până duminică, 8 ianuarie 2023; modulul 3 – cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare; vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene în perioada 6-26 februarie 2023; modulul 4 – cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, până joi, 6 aprilie 2023; vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023; modulul 5 – cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023; vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.
• Părinții nu vor mai putea strânge bani pentru atenții destinate profesorilor
Programul național „Școala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se vor desfășura în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. De la 1 septembrie, va intra în vigoare noul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), publicat în Monitorul Oficial. Cele mai consistente modificări vizează: elevii nu vor mai putea fi exmatriculați, profesorii vor încheia câte o singură medie pe an la fiecare disciplină, iar părinții nu vor mai putea strânge bani pentru atenții destinate profesorilor. Tot conform noului ROFUIP “elevii vor beneficia pe parcursul unui an școlar de cel puțin un plan individualizat de învățare, elaborat în urma evaluărilor susținute și după interpretarea rezultatelor de către cadrul didactic”. De asemenea, elevii claselor primare vor învăța, de regulă, dimineața. Anul școlar 2022-2023 mai aduce în peisajul educațional o schimbare majoră: tezele nu mai sunt obligatorii. Cu noile modificări, profesorii vor decide câte note acordă elevului pe an, în funcție de numărul de ore prevăzut în planul cadru, urmând a fi încheiată o singură medie anuală. În anul școlar 2022-2023 rămân neschimbate examenele naționale. În privința bacalaureatului de anul viitor, Sorin Cîmpeanu a spus doar că programa va fi simplificată.
• Admitere la colegii, din 2024
Celelalte schimbări, generate de noile legi ale Educației, se vor implementa în anii școlari următori. Aflate în dezbatere publică, proiectele au fost supuse discuțiilor, iar un dialog foarte constructiv a rezultat în urma întâlnirii reprezentanților Ministerului Educației cu federațiile sindicale (FSLI, respectiv ”Spiru Haret”). Astfel, au fost agreate cinci propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar. Prima vizează posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naționale), cu condiția ca această admitere să fie organizată imediat după susținerea examenului de Evaluare Națională. Elevii absolvenți ai clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de Evaluare Națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” pentru concursul de admitere în colegii. Aceste prevederi ar urma să fie aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.
• Gramatică la bacalaureat; palatele și cluburile vor fi reorganizate
Referitor la examenul național de bacalaureat a fost agreat ca limba și literatura română (inclusiv gramatica) să constituie o probă distinctă în cadrul acestui examen. A fost prezentată modalitatea în care evaluarea la bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator). Vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu etc. Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027. Asumarea filierei la nivel liceal este apreciată ca fiind o altă măsură oportună, în măsură să susțină creșterea calității procesului de învățământ și profesionalizarea resursei umane (un profil profesional adaptat al cadrului didactic). De asemenea, procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolară își menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.
• Integrarea elevilor cu CES se va face gradual
În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu CES în învățământul de masă se va face gradual, a mai anunțat Ministerul Educației, doar în măsura în care, la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă, vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă) pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, conform nivelurilor de sprijin care vin în întâmpinarea cerințelor educaționale ale acestora, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât și intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică. Astăzi, 23 august, începând cu ora 10, continuă dezbaterea cu federațiile sindicale pe cele mai importante aspecte din proiectul Legii învățământului preuniversitar.
