La cercetarea dată recent publicității, pe un eșantion neprobabilistic de 4.449 de elevi, cu vârste cuprinse între 10-18 ani, au participat 91% elevi ai școlilor din mediul urban și 9% din mediul rural.
82% dintre elevi au declarat că au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, iar aproape trei sferturi (73%) au afirmat că au asistat la situații de bullying în clasă. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) au precizat că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 a spus că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%.
“Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des”, reiese din cercetare.
84% dintre elevi au afirmat că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei. Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying.
Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% dintre ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
“Bullyingul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toți actorii implicați: victima, agresorul și martorul tăcut. Situațiile de hărțuire și violență paralizează reacțiile sociale normale și lasă urme asupra sănătății emoționale a copiilor. Este important să recunoaștem semnele, să vorbim cu copiii și să desfășurăm activități care să îi reînvețe să fie împreună, să se joace, să colaboreze și să construiască relații sociale pozitive”, a declarat președintele executiv al organizației Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
În contextul în care elevii se confruntă cu cele mai multe situații de bullying în pauze, Salvați Copiii lansează campania de informare “Dreptul la pauză”, în vederea conștientizării rolului pe care profesorii, părinții, dar și elevii îl au în asigurarea “unui climat educațional pozitiv” în școli, astfel încât toți copiii să se simtă în siguranță, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare și conectare.
Campania își propune să informeze publicul larg cu privire la importanța transformării școlilor în comunități bazate pe încredere, să conștientizeze adulții cu privire la “efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenței”, să promoveze exemple de bună practică a școlilor care au inițiat grupuri de acțiune antibullying.
Materialele campaniei “Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Tot pe site, elevii, profesorii și părinții care au nevoie de sprijin pentru a crea grupurile de acțiune antibullying pot apela la echipa Salvați Copiii.
