“Elegantă, rafinată prin decantări succesive, comprimată, sofisticată, inovativă adesea, poezia lui Gheorghe Vidican îți dă senzația că te afli într-un muzeu ori în fața unui film suprarealist. Trebuie doar să închizi ochii și să-ți construiești lumea. Lumea ta, cu imaginile lui. Și această provocare la vizualizare este o modalitate prin care poetul te ține și te menține în poezia lui”, subliniază managerul revistei de cultură “Nord literar”, Dana Gagniuc- Buzura. Poetul orădean și-a lansat volumul de sonete ”Capriciile tăcerii”, la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” din Baia Mare. A fost un prilej de taifas literar – cum îi place chiar autorului să spună -, un moment în care s-a vorbit despre poezie în general și despre creația lui Gheorghe Vidican în special.
Trei vorbitori, trei perspective; dacă poetul Gheorghe Pârja a remarcat modul în care Gheorghe Vidican a surprins spiritul lui Nichita Stănescu în călătoriile sale prin Nord, în volumul ”Înflorirea frigului”, poetul Nicolae Scheianu s-a aplecat asupra sonetelor din ”Capriciile tăcerii”, iar Dana Buzura-Gagniuc, managerul Revistei de Cultură ”Nord Literar” a vorbit despre temele recurente din volumele ”Capriciile tăcerii” și ”Suburbiile fricii”: clepsidra, nisipul, sângele, tăcerea.
