Nu există nici măcar un râu din Maramureş care să fi scăpat “curăţeniei de primăvară” făcute de gospodari. Sau de autorităţi, e neclar cine deversează masiv gunoaie, cârpe, PET-uri. Am trecut recent în revistă câteva din cele mai importante râuri din Maramureş, cât de aproape de origini.
Din păcate, nu am avut nicio surpriză, cum ne-am fi dorit. Râul Ruscova e plin de murdării încă din Poienile de sub Munte. Înainte să devină Vişeu, încă în calitate de Vişeuţ, în Borşa Complex, râul de munte e plin de cârpe şi de gunoaie. În Lunca la Tisa, râul Tisa abia – abia ce a ieşit din munţi. Evident, e plin de gunoaie, aşa cum se poate vedea în toate fotografiile ataşate textului de faţă. Continuăm lista cu Iza cea legendară, care pe defileul dintre Săcel şi Săliştea este cam cel mai murdar râu din Maramureş, la acest moment. Şi Cosăul e foarte, foarte încărcat cu gunoaie, la acest moment!
Dar să trecem Gutâiul spre sud, nu? Chiar dacă ne raportăm la aceiaşi munţi. Tot din Gutâi vin firele ce nasc Firiza. Ele da şi nu, dar lacul Firiza are la acest moment malurile cu gunoaie, în ciuda ecologizărilor. Mai ales pe cealaltă parte, unde nu se prea încumetă nimeni. Râul Lăpuş e murdar deja din Băiuţ, deşi vedem constant eforturi de ecologizare, dar cu adevărat hidos este la intrarea în Defileu, la Răzoare, unde e dizgraţios. Alte fire de apă sunt mai puţin cu gunoaie cât cu deversări miniere şi orăşeneşti. Băiţa, Nistrul, Cavnicul ori Săsarul sunt exemple clare, în timp ce Craica e şi el candidat pentru Jegul Anului, alături de Iza. Surprize neplăcute au făcut în acest an şi pârâurile Sălaj şi Bârsău, ce se varsă încet, cu gunoaie şi borhoturi, spre Lăpuş şi Someş. Nu uităm Someşul, care anul acesta e mult mai murdar ca Tisa, a reuşit să bată singur aportul româno-ucrainean de pe Tisa de odinioară.
Dacă am uitat din enumerare vreun fir important de apă, ne cerem scuze…n-a fost intenţionat. Dar nici pentru că ar fi fost deosebit de curat. E drept, există câteva fire de apă în Maramureş ceva mai curate, dar mai degrabă din cauza reliefului, a aşezării. Frumuşaua din Petrova, parţial Săpânţa, Mara înainte de civilizaţie, Botiza, Baicu, Valea Brazilor sau Bloaja sunt ceva mai curate, aşa e. Cinste lor. Există vreo soluţie, în afară de a da amenzi aiurea autorităţilor locale? Desigur. Într-o recentă discuţie cu un viceprimar ce “deţine” o comunitate mare de romi, a reieşit că dacă Statul Român ar plăti, măcar vreme de un an, kilogramul de PETuri la un preţ foarte bun, chiar nerealist, s-ar face curăţenie lună. În toată România!
Ar fi buna ideea cu platirea unui kg de PETuri. Cred ca tot ar costa mai ieftin decat sa organizeze ei operatiuni de ecologizare. Degeaba dai amenzi, din banii aia mai bine ar pune UAT urile camere in zonele unde se deverseaza, sa stie sigur pe cine sa amendeze.