Dacă tot ați început să găsiți ciuperci în păduri și în piețe, de ce nu am face o altă abordare asupra consumului lor? Știm, vă e dor de papricaș, dar mai există câteva variante foarte interesante, aromate și chiar oarecum versatile de a le găti.
Hribii
Probabil cel mai simplu și mai controversat mod de a găti hribii sunt… să nu-i gătești. Italienii consumă ceea ce ei numesc “insalada di funghi crudi”, salata de hribe crude. (NA: încă o dată, mulțumesc, Călin Matei, pentru idee, e o revelație!). Alegi hribi tineri, fără viermi, fermi, desparți pălăria de picior și tai în lung fâșii cât de subțiri, ca foaia de hârtie. Le împrăștii pe un platou, stropești cu ulei de măsline, asezonezi cu sare, piper, praf de usturoi, chili și puțin pătrunjel. Gata! 
Tot aici, revenim asupra hribilor pai… tai pălăria în felii lungi mai groase, piciorul în patru cel puțin, pui ulei la încins, îl aromatizezi cu două frunze de salvie. Arunci hribii în ulei și nu-i întorci până nu vezi semne de rumenire. Dar e vorba de 2-3 minute, nu mai mult. Scoți pe farfurie cu prosop de hârtie care să absoarbă uleiul. Presari sare, piper, praf de usturoi, pătrunjel. Gata! Cu pâine ambele rețete, ciupercile obișnuiesc să fie grele la stomac, mai ales seara.
Bureții iuți
O ciupercă destul de disputată, din cauza iuțelii și a gustului amărui. Primul lucru, îi opăriți două minute, preventiv. Abia înainte de a-i pune în oală tăiați piciorușele, pentru a nu pierde laptele acela amărui și a avea ciuperci seci. Într-o tavă cu puțin ulei sau cubulețe de slănină, puneți bureții iuți cu cupa în sus. Nu înainte de a umple cupele. La un pumn de brânză de oaie bateți un ou și amestecați cu mâna. Acel amestec îl puneți în cupă. Sare, dacă mai e cazul, piper, praf de usturoi, la final pătrunjel. Se pun la cuptor până vedeți brânza topită, dar și semne de prăjit sub bureți. Dacă faceți asta la grătar sau foc de tabără, acoperiți foarte puțin tava sau tigaia cu o folie de aluminiu, ca să topiți brânza din start.
Poftă bună, revenim cu idei pentru gălbiori, oițe, creasta cocoșului și crăițe, în momentul apariției lor.
