Din reacția Opoziției, se pare că după pierderea fondurilor PNRR pentru spitale, am fi pierdut și fondurile de gen pentru împăduriri. Era vorba de un buget de 730 milioane de euro și viza realizarea a 56.000 ha de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice până în anul 2026.
Jurnalistul și activistul de mediu clujean Mihai Goțiu a reacționat aspru zilele trecute. „România a pierdut 270 de milioane de euro din fondurile europene pentru împăduriri! E ca și cum ne-am extirpat singuri un plămân. Banii ăștia reprezintă mai mult de o treime din fondurile prevăzute în PNRR pentru împăduriri: 730 de milioane de euro. 
Asta se întâmplă când în vârful Ministerului Mediului am avut un domn care a fost preocupat doar de împușcatul urșilor (nota bene: de către prietenii lui de prin Harghita). Când am avertizat că nu există capacitatea de utilizare a acestor bani – că avem capacități doar de pus jos pădurile pe care le avem, să le radem de pe versanți întregi de munte, fără regenerare, că nu avem pepiniere și nici o strategie clară, unde ce vrem să plantăm – domnul ex-ministru și susținătorii lui acuzau că aș avea ceva cu el. Acum culegem roadele. (…) Noi rămânem însă cu munții fără păduri, cu întregi zone care se deșertifică și cu o mare temere: că nici ceilalți 460 de milioane de euro care au mai rămas în PNRR pentru împăduriri n-o să fim în stare să-i folosim…” Cum suna oferta PNRR? „Proprietarii de păduri și terenuri sunt încurajați și stimulați acum pentru ca suprafețele pe care le dețin să fie conservate și valorificate la adevăratul lor potențial, iar până acum nu aveam o legislație care să impulsioneze creșterea suprafeței pădurilor din țara noastră. Aceștia primesc 456 de euro/an/ha timp de 20 de ani pentru transformarea acestor terenuri în păduri. Prima de sechestrare forestieră este o măsură prin care stimulăm transformarea cât mai multor terenuri din România în viitoare păduri”, spunea (pe)-atunci ministrul Barna Tánczos.
Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri” are o valoare totală estimată de 500 de milioane de euro și vizează înființarea de trupuri de pădure, cu suprafața minimă de 0,5 ha și perdele forestiere de protecție, cu suprafața minimă de 0,1 ha. Maramureșul era direct interesat în accesarea și atragerea acestor fonduri. Sunt bine-cunoscute punctele sensibile ale județului nostru, cele în care au fost tăieri abuzive după anii 90: Săpânța, Vișeu, Borșa, munții Maramureșului în zona de graniță, la Repedea – Poienile de sub Munte, dar nu numai, avem inclusiv zone de deșertificare. S-au făcut și replantări, împăduriri naturale sau nu, dar în cazul persoanelor fizice proprietari, nu prea. Acum, ar fi avut șansa, pentru că, zicea atunci proiectul: „Beneficiarii acestei scheme pot fi deținătorii publici sau privați de teren pretabil pentru împădurire, precum și formele asociative ale acestora. În funcție de tipul de plantație, proprietarii de terenuri pot primi sume diferite pentru înființarea noilor plantații. De exemplu, pentru plantația de stejar, suma totală este 19.647 euro pe hectar fără TVA, în ceea ce privește plantația de salcâm, suma totală este 10.620 euro pe hectar, iar investițiile în noi suprafețe ocupate de păduri, inclusiv în păduri urbane și reîmpăduriri, bugetul de 730 milioane de euro este repartizat astfel: 500 de milioane de euro -„Sprijin pentru Investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”; 100 de milioane de euro – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale”; 5 milioane de euro prin schema de ajutor de minimis – Reîmpăduriri realizate începând cu 1 februarie 2020 și până la data aprobării schemei de ajutor de stat; 95 de milioane de euro – Înființarea de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații conform Legii nr.289/2002 și pentru împădurirea terenurilor degradate conform Legii nr.100/2010; 30 de milioane de euro – pentru păduri urbane.”
Cât despre pădurile urbane, ar cam fi momentul să le înființăm, câtă vreme am ajuns în orașe la peste 40 de grade Celsius, de două veri încoace.
In veci pururea amin cu silvicultorii de acuma nu o sa se creasca suprafata impadurita a Romaniei. Lor le pasa sa scoata banu. Le-a crescut singura mama natura paduri noi. zeci de mii de hectare regenerate singure pe terenuri abandonate. La noi important e sa se taie, nu exista capacitatea de vedea in perspectiva. Nici bani moca nu suntem in stare sa luam. Absolut dezgustator si penibil.