Alții, fie în România (Costești-Vâlcea, Oteșani-Vâlcea, dar și în județele Bacău, Buzău, Suceava), ca să nu vorbim în lume (Costa Rica în special), au făcut muzee vii și locuri de vizitat din apariția spectaculoasă a acestor trovanți. Maramureșul îi are și-i ignoră.
“Trovanții sunt formațiuni numite și concrețiuni de gresie, create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. Ca formare seamănă cu stalactitele și stalagmitele din peșteri. Trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană – din centru către periferie – cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de pietre care cresc” – conform paginii dedicate Wikipedia.
În Maramureș, toată Țara Lăpușului abundă de aceste formațiuni, dar sunt ignorate total. Fie că vorbim de zona Rohia, la Boiereni sau pe drumul național spre Măgoaja, fie că vorbim de Drumul Unirii de la Suciu pe Dealul Șpanului spre Târlișua, trovanții, mai mult sau mai puțin spectaculoși, sunt la drum. Nicăieri, nici măcar o tablă informativă, ce sunt și de ce. Am mai găsit spectaculoși și de la Coroieni spre Vima Mare.
I-am regăsit recent, i-am întrebat de sănătate. Unii se erodează. Alții cad în vale, spre drum. Alții “cresc”, în sensul că stratul nisipos din jur e erodat și iese la iveală ceva mai mult din trovant. Unul anume stă să cadă de vreo 5 ani, pe o mână de nisip compactat. O spectaculoasă lecție de geologie, la doi pași de noi. Ignorată. La fel ca toate formațiunile vulcanice din jurul Gutâiului. Și ce interesant ar fi să arătăm copiilor pe viu ce învață teoretic, iar excursiile să le facem nu la Mall-uri, ci la trovanți, de exemplu…
Dragă Alex, te rog să te documentezi: Maramureșul are în vigoare o Strategie de Dezvoltare și Promovare a Turismului pe anii 2021-2027. Ar fi bine să o cauți și să o citești, ai să înveți niște lucruri, crede-mă!
Și, pentru că există o strategie, anul trecut s-a depășit RECORDUL ISTORIC de turiști înregistrați oficial în județ!
Cât privește durata medie de ședere, aceasta este identică pe plan național cu cea din Maramureș și este aproximativ 2. Adică 2 nopți pe sejur. Atât se înregistrează și în Maramureș și în Bucovina și în Sibiu sau Brașov, nimic deosebit sau de mirare, așa e peste tot. Informează-te mai bine și ai să vezi lucrurile într-o lumină nouă.
Chiar promit ca pe asta o s o citesc. Anterioara strategie era trista, mirosea a copy paste si a avut drept mareata realuzare Circuitul inutil al bisericilor de lemn. Ba nu, si centrele de neinformare turistica, inmanate apoi preotilor sa si angajeze fiul, fiica, clopotarul, cantirul, desigur cu totii vorbitori cursiv de engleză, germana, japoneza, etc. Promit c o citesc!!! Si revin!!!
Da, o citesc, chiar o citesc. Si revin. Anterioara strategie era trista, avand marete realizari Circuitul inutil al bisericilir de lemn. Si centrele de informare turistica, le cunoasteti activitatea prestigioasa…
Mulțumesc, o sa citesc și revin.
In Maramures nu exista strategie de turism si nu se intelege ce vor oamenii sa vada. De aia exista milioane de pensiuni si locatii de interes national dar nimic de vazut si pleaca toti dupa o zi doua. Turistii au nevoie de trasee marcate, informatii clare si panouri informative, plus infrastructura rutiera. Ca locuri de vazut sunt cu miile in judet, nu trebuie sa fie ceva extraordinar, doar niste stanci, o belvedere, o padure frumoasa (nedefrisata), un defileul ceva. Pana cand o sa inteleaga guvernanti si primariile asta nu o sa se schimbe nimic, si nu vor avea turistii motive sa ramana mai mult de o zi doua.