Sondajele și vrăjitorii lor

0
57

Cel mai folosit cuvânt în campania electorală este: sondaj! Or mai fi și alți termeni puși în circulația cursei, dar sondajul are magnet, stârnește curiozitate, unii îi acordă credit, în jurul acestui mecanism de sondare se petrec suficiente vrăjitorii. Că sondajele, în logica partidelor și politicienilor, fac parte din programul de pâine și circ. Sunt necesare nu pe post de giruetă, ci deoarece dau speranță, chiar pot coagula votanți. Că cei nehotărâți țin seama de alarma din jurul lor. Când un lider strigă: iată sondajul care aruncă în aer jocurile de putere!, și dacă ai fi de piatră manifești interes pentru știre. S-a acreditat ideea că sondajele sunt un instrument de manipulare.
Spune un vrăjitor de sondaje: nici un partid nu publică un sondaj cu date adevărate doar de el știute. Apoi mi se par hazardate sondajele realizate cu cinci luni înainte de data alegerilor. Fără idei conturate, argumentând motivele pentru care unii doresc să candideze. Starea vaporoasă a ambițiilor lor nu îndeamnă alegătorul, pus pe gânduri, să-și spună părerea fermă până la capătul campaniei. De aceea plutirea în răzgândiri este o dominantă a alegătorilor. Domnilor candidați, că doamne sunt puține, dacă ați sta, sau ați fi stat la o masă întâmplătoare cu câțiva alegători, zău altfel v-ați fi conceput sloganurile electorale. Ce văd pe micul ecran și în orașul în care trăiesc sunt clișee electorale învechite, care nu provoacă interes și entuziasm pentru un candidat sau altul.
Dar, se vede, nu s-a aflat altă metodă de publicitate electorală. Că sondajele și cei care le fac, ori le comandă au multe taine. Unele mai nimerite, altele chiar ridicole. Unele străine de pulsul vremii electorale. De pildă, în urmă cu patru ani, aproape niciun sondaj de epocă nu a intuit, nu a prevăzut intrarea unui partid în Parlament. Cele care au făcut-o totuși au fost comandate de clienți politici și ținute la sertar din motive de strategie. Cu toate tâlcurile acestor jocuri de-a gloria, sondajele acaparează interesul mulțimilor, sunt comentate, luate în seamă. Înseamnă că au și un dram de realitate în ele. În această campanie electorală ni s-au arătat multe cercetări sociologice care se contrazic între ele.
După cum știm, sondajele sunt în favoarea celor care comandă și plătesc. Fapta este acceptată de toată lumea. Jocul punctelor procentuale a devenit o pasiune pentru cei implicați în vâltoarea cuceririi puterii prin votul celor mulți. Mecanismul sondajelor nu îl stăpânesc profesional, sociologic, dar și asupra mea se răsfrânge aripa grifonului. Adică a acelei păsări, asemănătoare vulturului, care îi poate prinde în gheare pe cei nehotărâți. Că uneori oamenii simt că lucrurile în care cred nu se potrivesc cu ideile care domină societatea și manifestă un fel de pudoare în a le face cunoscute. Sociologul Teodor Tiță mă ajută să depășesc subtilită­țile la care făceam referire mai sus. Specialistul crede că această campanie electorală arată mai mult ca un afiș, decât ca o decantare a valorilor administrative care să ne conducă.
E adevărat, fiind o țară liberă, fiecare candidat are dreptul suveran de a câștiga, dar și de a pierde. Cred că această alternativă face parte din farmecul democrației. Cu bucurii și lacrimi. Aproape toate instituțiile media înțeleg că multe dintre sondaje sunt mai mult propagandă decât cercetare. Asta nu trebuie să ne pună în situația de a ignora sondajele cu iz politic, ci trebuie să le dăm lectură, nu neapărat și crezare, în func­ție de context. Să înțelegem aburul amăgitor și să ne situăm în lume ca oameni informați. Greu, dar nu imposibil! Că nu putem merge la urne fără nicio convingere. Avem și noi vrăjile noastre.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.