Oare cât de mare gheșeft fac viitorii câștigători ai alegerilor?

0
65

Trebuie să știți cuvântul, DEX-ul nostru zice că e “afacere măruntă, deseori necinstită”. Vine din germanicul Geshaft, adică Afacere. Chiar așa…în contextul actual, ce afacere fac viitorii primari, președinți de Consilii Județene?
Începem prin a schița peisajul economic. România are rata anuală a inflației de 6,2%, calculată de Eurostat în aprilie 2024. Comparativ, media europeană e de 2,6%, iar țări precum Lituania, Danemarca sau Finlanda sunt la sub 1%. Ungaria e la jumătate cât noi. Mai vreți cifre? Mai sunt. „Guvernul României a cheltuit în primele patru luni ale anului cu aproape 58 de miliarde de lei mai mult decât a încasat. Deficitul bugetar a ajuns la 3,24% din PIB, dublu față de aceeași perioadă a anului trecut”, scrie presa responsabilă. La care vă reamintim halul în care țara noastră se împrumută. „România a împrumutat 3,2 miliarde de euro de pe piața externă, prin emisiuni de obligațiuni pe 8 ani și 13 ani. Suma pe care statul dorea să o împrumute a fost anunțată la 3 miliarde de euro, ulterior a fost majorată la 3,2 miliarde de euro. Prin vânzarea de titluri pe 8 ani, România a împrumutat 1,8 miliarde de euro, iar cu titluri pe 13 ani, 1,4 miliarde euro, potrivit surselor Bloomberg. Guvernul s-a împrumutat deja de pe piețele externe la începutul acestui an, în două rânduri, cu 4 miliarde de dolari în ianuarie și 4 miliarde de euro în februarie. Statul a ajuns cu împrumuturile, după primele patru luni, la 90,69 miliarde de lei, dintr-un necesar brut de finanțare anunțat pentru întreg anul 2024 la 181 miliarde de lei”, scrie profit.ro. Nu e de mirare că au început deja să ne caute Banca Mondială și FMI, să ne întrebe ce facem. Cum ce facem? Ne împrumutăm și nu pentru investiții în infrastructură, ci pentru pensii, salarii, cheltuieli cu susținerea unui sistem îmbâcsit. Așa se face că nici măcar nu ne putem supăra pe cum suntem priviți. „Problema României este tipică pentru țările din Africa și Asia care, deși sunt pline de resurse naturale, se zbat în sărăcie din cauza prostiei și a hoției care colcăie în aceste țări. Resursa umană ajunsă în fruntea țării e de o calitate atât de jalnică încât reprezentanții ei, după ce că sunt hoți, sunt atât de proști, încât își închipuie că pot păcăli pe toată lumea, deși ei nu sunt capabili să comunice nici măcar în limba maternă”-Frans Timmermans, vicepreședinte Comisia Europeană până în 2023.
Ne temem că urmează o perioadă de mare restriște. Ar putea veni vorba (a fost adusă tot mai des de o vreme, nu?) de comasări de comune, de instituții. Chiar așa, de ce există Agenția de Protecție a Mediului și Garda de Mediu, cu sedii, conduceri separate? Plus-struțocămila de Agenție pentru Arii Naturale Protejate? Dar Ministerul Familiei? Ca să supărăm până la capăt, avem în Maramureș trei comune cu sub 1.000 de locuitori, când Legea 351/2001 a Administrației cere 1.500 de locuitori pentru o comună și 5.000 pentru un oraș. Oare câte comune trebuie comasate? Nu c-ar fi musai, cât că nu vor mai putea fi susținute? Adică nu e obligatoriu să procedeze Statul falit cu duritate, doar să le spună că nu mai primesc bani, rămân comune dacă se întrețin singure, cu salarii, cheltuieli etc. Ei? De aceea întreb, cât de mare gheșeft va fi să fii primar într-o comună sau oraș cu buget minuscul, având de făcut față unei comasări sau reducerilor de personal? Fără bani de investiții? Poate cu un Guvern și o conducere de județ responsabile, ce nu mai dau bani de piscine în zonă rurală, cu râul alături, de parcuri sub pădure, de asfalt în sate fără apă și canal? Poate se termină și banii pentru „pompe de încărcare” și tehnologizare IT în primării, de drone de supravegheat satul etc. Am pus doar o întrebare, având un orizont destul de apocaliptic în față. Atât.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.