Fanfara Municipală Baia Mare îi încântă pe băimăreni, de 20 de ani

S-a născut în Braşov, a urmat Şcoala de Muzică Militară din Bucureşti şi a ajuns în Baia Mare. E vorba despre dirijorul Fanfarei Municipale Baia Mare, Florian Mătăsaru, cel care conduce cu rigurozitate şi cu pasiune cea mai îndrăgită orchestră de suflători din Baia Mare. Şi nu orice orchestră, ci tocmai Fanfara Municipală Baia Mare care încântă generaţii diferite de oameni. Fanfara obişnuieşte să cânte nu numai la toate ceremonialele militare organizate cu prilejul diferitelor sărbători naţionale, ci şi-a creat un obicei de a cânta prin rotaţie, în zilele de duminică, în câteva parcuri din Baia Mare. E o adevărată încântare să îi asculţi, repertoriul e unul variat şi ales cu multă grijă, iar interpretarea e una pe măsură, pentru că dirijorul Florian Mătăsaru nu acceptă decât perfecţiunea. Din 2009, s-a alăturat Fanfarei Municipale şi soprana Cristina Ioan, aşa că e un tot unitar. Acum, Fanfara Municipală a ajuns la ceas aniversar: împlineşte 20 de ani de când cântă şi ne încântă.

R: Iată vă aflaţi la ceas aniversar. Sunt 20 de ani de la înfiinţarea Fanfarei Municipale. Care e pe scurt povestea Fanfarei Municipale?
F.M.: Odată cu restructurarea armatei în Baia Mare, în 2002 a fost desfiinţată şi muzica militară a Garnizoanei Baia Mare. Până în 2004 când am înfiinţat această fanfară, la toate ceremonialele şi toate ocaziile se puneau acele CD-uri şi culoarea artistică nu mai era aceeaşi fără o muzică de fanfară. Având în vedere că şi eu am făcut parte din muzica militară a garnizoanei Baia Mare, împreună cu o parte din colegii mei ne-am hotărât să înfiinţăm o fanfară, o Fanfară Municipală de această dată. Pentru că eram un număr prea mic am apelat şi la profesori de la Colegiul de Artă, Şcoala Populară de Artă şi absolvenţi cel puţin ai unui liceu de muzică, i-am invitat să vină să facem această orchestră de suflători. În 29 iulie 2004 am ieşit pentru prima oară la Ziua Imnului Naţional. Noi ne-am constituit în 7 iunie, am făcut repetiţii pentru că o bună parte a membrilor fanfarei nu ştiau mişcările specifice, nu cunoşteau repertoriul. I-am învăţat rând pe rând şi aşa am reuşit să ieşim în 29 iulie la prima reprezentaţie a Fanfarei Municipale.
R: Dvs aveaţi o oarecare experienţă muzicală în spate. Ce aţi absolvit?
Florian Mătăsaru.: Eu sunt absolvent al Şcolii Militare de Muzică din Bucureşti, promoţia 1977 şi de atunci am fost repartizat în Baia Mare. Născut în Braşov, trăit prin mai multe oraşe din România, pentru că meseria tatălui meu a fost de aşa natură. Am făcut Şcoala Militară de Muzică în Bucureşti, timp de 5 ani, apoi am făcut un an de practică în Giurgiu şi iată am venit în Baia Mare.
R: Cum e percepută în prezent Fanfara Municipală?
F.M.: Pentru fiecare om şi pentru orice gen muzical este loc sub soare arhisuficient. Băimărenii ne aşteaptă cu mare drag. Nu toţi, sigur. O categorie de băimăreni se interesează în fiecare săptămână unde avem concerte, eu le afişez pe pagina mea de socializare şi vin în număr destul de mare. Pe cei care nu ştiu de concertul nostru, îi surprindem. La înţelegere cu Primăria şi Consiliul Local Baia Mare am stabilit să concertăm prin rotaţie, în fiecare duminică, în toate parcurile din Municipiul Baia Mare în aşa fel încât să ne vadă cât mai multă lume. Sunt băimăreni care sunt conservatori, ei rămân în locul lor. De exemplu, la RFN, în Parcul Mare, în parcul de la Catedrala Episcopală, în Piaţa Cetăţii etc. Sunt locaţii unde şi nouă ne face plăcere să concertăm. Ieşim şi noi din acel şablon. Să cântăm în acelaşi loc ar fi monoton.
R: Sunt categorii de vârstă diferite, de la cei mai mici, la cei mai mari care vă apreciază…
F.M.: La fel ca şi componenţa fanfarei. Avem tineri cu vârsta între 17 şi 70 de ani. Aşa este şi publicul, mai variat.
R: Cum au fost toţi aceşti 20 de ani?
F.M.: A fost foarte dificil. La început nu prea s-a înţeles menirea acestei fanfare. I-am convins că noi suntem ai tuturor. Am evitat participarea la diferite spectacole sau manifestări politice, nu mergem decât strict la concertele de promenade din parcurile din Baia Mare şi participăm la ceremonialele prilejuite de zilele naţionale.
R: Dacă ar fi să rememorăm câteva dintre mo­mentele foarte emoţionante care ar fi acestea?
F.M.: Sunt foarte multe. Muzica se face cu emoţie, pasiune, trăire cu toată dăruirea pentru că altfel nu poţi face un act de cultură. Noi, din 2006 avem aceeaşi remuneraţie. Membrii fanfarei vin 100% din plăcere să se manifeste cultural. Am fost invitaţi de multe ori la festivaluri, în Bistriţa, Bucureşti, Satu Mare. Am fost în Italia, în Imola, am avut o viaţă foarte frumoasă. Şi în judeţ suntem invitaţi la diferite manifestări culturale, zilele oraşelor sau comunelor: Sighetu Marmaţiei, Borşa, Vişeu de Sus, Onceşti etc.
R: Care e componenţa Fanfarei Municipale Baia Mare?
F.M.: Am pornit de la 20 de instrumentişti şi un dirijor, am ajuns la 25 de instrumentişti, o soprană şi dirijor. Din 2009 am cochetat cu ideea aceasta de a avea cel puţin o voce feminină, o soprană, am fost la Colegiul de Arte şi am convins-o pe soprana Cristina Ioan să ne fie alături şi de atunci este un tot unitar. Mai avem câteva voci excepţionale bărbăteşti: Adrian Săsăran, Eugen Petruşca şi facem în aşa fel încât muzica de fanfară să nu fie una rigidă. Noi abordăm un repertoriu foarte variat: valsuri, tango, uverturi, fragmente din operă, operetă, muzică uşoară, muzică populară. Fiecare concert al nostru încercăm să nu fie plictisitor să oferim o cât mai largă varietate de repertoriu.
R: Vin şi tineri instrumentişti.
F.M.: Au trecut zeci de instrumentişti în cei 20 de ani de Fanfară Municipală. Din diferite motive, unii nu au putut să continue, unii ne-au părăsit, ne privesc de acolo de Sus de undeva. Dar ne-a făcut plăcere să aducem lângă noi foarte mulţi tineri, elevi ai Colegiului de Arte, ai Şcolii Populare de Artă. Le arătăm, îi instruim, muzica de fanfară trebuie să ofere şi un re­gim militar atunci când suntem la ceremonialele militare. Şi învăţăm de la mersul pe jos, la poziţia drepţi şi aşa mai departe. Am avut şi din alte ţări instrumentişti: din Franţa îmi amintesc cu drag de Donatien Pavageau Buticas, din China, Beijing – Yulong Li şi acum avem un trompetist excepţional, Mattias Eskill­son din Suedia, este stabilit aici în Baia Mare. Vine cu mare drag la repetiţii. Ne înţelegem pu­ţin mai greu, dar muzica are un limbaj co­mun şi nu este atât de greu.
R: Sunteţi deficitari pe un anumit instrument?
F.M.: Este acoperită toată paleta aceasta de orchestră de suflători semisinfonică. Sigur ar mai trebui mult mai mulţi instrumentişti, dar nu avem de unde. Singura sursă ar fi Fanfara Stibina, la Colegiul de Arte nu mai e secţie de alămuri, ci doar clarinet, flaut. Şcoala Populară de Artă are doar saxofon, dar încet sperăm că vor veni din ce în ce mai mulţi tineri alături de noi să îmbrăţişeze această meserie şi să ducă mai departe ce am construit noi.
R: Cum veţi sărbători cei 20 de ani de activitate?
F.M.: În 28 iulie avem un concert de promenadă. Vom cânta de la ora 19, în Parcul Public Central, în spate la Catedrala Episcopală, iar în 29 iulie e Ziua Imnului Naţional al României. Va fi un ceremonial militar şi religios în faţa Prefecturii Maramureş. Vom interpreta câteva cântece patriotice, populare. Ceremonialul se va încheia cu Imnul Naţional al României în interpretarea Fanfarei Municipale şi a soliştilor, cu defilarea Gărzii de Onoare şi onorul Fanfarei Municipale din Baia Mare. La sfârşit vom ciocni un pahar cu şampanie, toată asistenţa.
R: Ce sentimente vă încearcă pe dumneavoastră în calitate de dirijor al Fanfarei Municipale, de două decenii?
F.M.: Este un sentiment foarte plăcut. Le mulţumesc prietenilor şi colegilor că au avut şi mai au răbdare. Sunt oarecum dificil pentru că sunt pretenţios, poate prea pretenţios, dar promit să fiu calm, promit să fiu înţelegător până… la prima repetiţie. E prea greu să mă schimb la vârsta asta, dar au asigurarea mea că îi îmbrăţişez cu toată căldura, îi iubesc, îi stimez şi le mulţumesc că sunt alături de mine şi formăm o echipă frumoasă.