Ultimul deceniu a adus câteva conexiuni interesante între localități și zone, în Maramureș. Banii europeni au ajutat… am ajuns să avem legături de drum între Țara Lăpușului și Valea Izei, între văile Izei și a Vișeului, între Țara Lăpușului și județele vecine Bistrița-Năsăud și Cluj.
Unele sunt asfaltate, altele mai așteaptă. Dar vedeți dvs, strămoșii noștri circulau și ei, cum puteau. Cu căruțe, cu bivoli, călare, care-cum. O seamă de drumuri există și au fost redescoperite. Altele mai așteaptă “file de istorie”. Ne amintim de Drumul Măriuții de pe Gutâi, de Drumul lui Mackensen din Munții Maramureșului, de drumul Tereziei din Groșii Țibleșului spre Lăpuș. Și mai sunt.
Maramureșul voievodal
Dar am găsit o seamă de drumuri care pentru localnici sunt cunoscute, firești, însă pentru noi ca simpli drumeți, nu. Unele sunt de-a dreptul surprinzătoare! Intri în Sighetu Marmației dinspre Vadu Izei și faci dreapta spre muzeul satului. Ce găsești acolo? Un drum care dă…în Rona de Jos! Sighet-Rona. Evident, lăsăm asfaltul, înaintăm, întrebăm o septuagenară, apoi un biciclist. Se numește Mocear, a fost traseu de Mocăniță, tren pe cale ferată îngustă, ce căra odinioară bușteni și poate sare dinspre Coștiui. La începutul anilor 90, Mocănița a devenit istorie, terasamentul de cale ferată a devenit stradă. E pietruită decent, se mai strică ici-colo, dar se poate trece liniștit spre Rona, ne spune Maria lui Ivan, de 71 de ani. E strada Mocăniței, nu? Superb traseu.
Iar dacă tot suntem în zonă, să anulăm legenda Șugăului! Se spunea că Șugăul e semirural și semiorășean pentru că orășenii de acolo nu au altă cale de acces spre oraș decât roată, prin comuna vecină, pe Șugău. Da. Cu autobuzul nu. Dar dacă intri pe Șugău și întrebi, cam din zona cimitirului, este o stradă în dreapta care se numește Valea Cufundoasă și merge pe lângă râul Iza, până la podul Puskapor, trece râul și intră în municipiu în zona stadionului și a parcului Grădina Morii. Nu, nu e asfaltat, dar ar putea fi, nu?
Tot în Maramureșul adevărat, cel din nord, mai este un drum puțin folosit, care dă dinspre Hoteni spre Breb. Altul ce dă din Valea Stejarului spre Coștiui, dar deși odinioară circulabil, acum e de offroad. Nu mai amintim Săpânța, adevărat “nod” de circulație, de unde se poate merge spre Baia Mare pe sus, prin munți, prin pășunea Tătaru sau pe la Poiana lui Dumitru-Blidari.
Orășelul Săliștea are două drumuri secrete interesante: unul e pe Valea Drăguiesii, paralel cu calea ferată celebră Salva-Vișeu, ce iese la Vișeul de Jos, semiasfaltat, altul ce iese din Săliștea spre Vișeul de Mijloc.
Poienile de sub Munte au alt drum schițat, printr-un cătun, ce iese pe Valea Râului-pe Vaser, în orașul Vișeu de Sus. Nu e încă, dar va fi, ni se spune.
Un alt drum mai degrabă uitat decât nou, de descoperit, e firul de drum județean de la Lunca la Tisa al comunei Bocicoiu Mare la Valea Vișeului al comunei Bistra, acum închis, dar pe care se circula în anii 80-90.
La fel, același drum județean, straniu schițat, ne dă firul de drum de pe Valea Muntelui dintre Bârsana și Petrova sau cu ieșire sus pe Hera.
Un drum destul de recent asfaltat, îngust, dar foarte practic, s-a făcut între Oncești și Berbești, de unde poți ieși ori spre Călinești, ori spre Giulești, spre drumuri județene sau naționale.
O mustață de drum folosită, în ciuda…aventurii, este între Leordina și Ruscova, pe acel deja legendar pod rupt la inundațiile din 1971, încă circulat, deși este o adevărată aventură. S-a pus recent semn de interzis. Dar în fața noastră au trecut două mașini. E drumul satelor, nu se negociază!
În sudul județului
Evident că există drumuri secrete și de cealaltă parte a județului. Se deschide acum firul de la Sălnița spre Dealu Corbului, spre Preluci. E pietruit bine, așteaptă asfaltul.
De la Coroieni spre Vima Mare e alt drum necunoscut, pe care se circulă puțin. Asfaltat, dar cu hopuri. Tot în sudul județului, pe limită, ar fi de amintit recent asfaltatul drum interjudețean de la Chelința la Cheud, în Sălaj.
La fel, este acel drum interesant de munte de la Vărai spre Fericea, parțial asfaltat, care apoi duce pe deasupra Fericei prin pădure spre Remeți pe Someș. Poate chiar și spre Chelința, dar nu l-am găsit.
Din Suciu, pe asfalt, se poate trece spre Agrieș, în Bistrița, la fel din Larga spre Molișet, tot în Bistrița.
O plăcută surpriză a venit de la Costeni, cu un drum asfaltat recent, ce iese în Stoiceni și la marginea orașului Târgu Lăpuș.
Dar să nu vă imaginați că doar marginile de județ au drumuri ascunse interesante. Din Ciolt, de exemplu, de la o anume casă din vârf de deal, se poate trece în cătunul Chioar și spre Berchezoaia. Din Băița Tăuților Măgherăuș se poate trece, dar numai cu acordul silvicilor, dat fiind cele două bariere, spre Blidari, în zona unui celebru restaurant. Din satul apropiat Ulmoasa se putea trece odinioară spre Baia Mare… cu ieșire, atenție, pe Valea Usturoiului! Se venea la târg, pe acolo.
Mai sunt drumuri neștiute, de ocolire. De exemplu, din Recea spre Mocira, se poate trece pe un drum de câmp, paralel cu râul Lăpuș, la podul de la Cătălina. Pe lângă acel nefericit baraj industrial de pe râu.
Alte drumuri de ocolire din zona băimăreană le cunoașteți… datorită târgului auto și imediat a lucrărilor la pasarela de la groapa de gunoi, oamenii vor accesa drumul pe la Groși-Belvedere spre Satu Nou de Jos. Sau de la Groși spre Ocoliș, pe asfalt de asemenea, spre podul de la Cătălina. Sau chiar de la Groși spre Chechiș, cu ieșire peste deal, la Coruia și-n drumul de Șomcuta. Alt drum util, cel de la Dumbrăvița-Unguraș cu ieșire în Baia Sprie sau în Șișești.
Și tot mai sunt drumuri de descoperit. De exemplu, ar fi un drum deocamdată circulat de mașini grele cu piatră, de la Șurdești spre deal, ce ar ieși… în Trestia sau în Izvoarele? Nu ne este clar dacă din Săpânța, de nu o iei spre Baia Mare, ci faci dreapta de la cariere, poți ieși spre Negrești sau Huta Certeze.
Google Earth arată fel de fel de drumuri, dar nu arată și cât de circulabile sunt. Și poate, după războaie, într-o lume normal, cu Ucraina vecină proeuropeană, poate descoperim și drumurile secrete spre Ucraina. De exemplu, cel de la Piatra la Iablunikva, de la Valea Vișeului în Hmeliv peste un pod ce are nevoie doar de scânduri noi. Vizavi de Valea Vaserului, dar și de Băile Borșa, conform Google Earth, sunt drumuri și sate dincolo în Ucraina, imposibil să nu fi fost odinioară folosite. Sunt localități ca Sărata, Ialovățul de Sus și de Jos, Vipcina etc.
De la Săliștea și Dragomirești iar se va putea trece, într-o zi, spre Romuli și Dealu Ștefăniței. Straniu că mănăstirile Breaza și Rohița nu au drumuri spre sud, spre județele vecine, doar nevoie de credincioși este, nu? Sau poate au! Drept pentru care descoperirea noastră de drumuri “secrete” abia începe…
aventuros articol ca de obicei. multe drumuri vechi se pot vedea din satelit. cum ar fi drumuri din perioada austro-ungara, vechi de secole, ce apar doar pe hartile militare austro-ungare.
Acel nefericit baraj… Urmare creșterii consumului industrial și casnic de apă din Acumularea Strâmtori-Firiza, și a secetei, în anul 1975, din fondurile mineritului, în urgența unu, s-au executat lucrări de captare și s-a pus în funcțiune priza Cătălina din râul Lăpuș pentru alimentare cu apă industrială a Flotației Centrale și, în caz de secetă, și a altor consumatori din municipiul Baia Mare. Lucrarea a fost necesară la timpul respectiv deoarece lucrările de investiții, aprobate prin H.C. M. nr. 63/1969 ,, Acumulare apă Runcu-Brazi ” era deja întârziate.