În linia întâi pe frontul sănătății

Ținuta de serviciu de culoare albă a medicilor și asistentelor inspiră bolnavilor speranță, optimism și gândire pozitivă. Da, însă oamenii cât trăiesc vor să beneficieze de sănătate până la adânci bătrâneți, fără să facă apel la serviciile sistemului sanitar. Deși dorința lor este întemeiată, odată cu înaintarea în vârstă, problemele de sănătate devin inevitabile. De aceea, în discuțiile ocazionale, principalul subiect este dedicat stării de sănătate, apoi familiei și în final, lumii în care oamenii trăiesc. Cauzele bolilor sunt diferite și condiționate de o multitudine de factori, apar spontan, nu țin seama de vârstă și adesea nu pot fi ocolite. În școli se face educație pentru sănătate, iar mass-media transmite în spațiul public informații despre prevenirea unor boli. Specialiștii spun că oamenii ar trebui să facă investigații periodice când sunt sănătoși, deoarece bolnavi ar putea fi prea târziu. Degeaba, din motive personale sau cauzate de viciile sistemului, sfaturile specialiștilor sunt ignorate. Psihicul omului sănătos, fie și pentru o perioadă limitată de timp, nu-i permite transferul în situația omului bolnav. În locațiile de sănătate ale statului, pentru analize, oamenii trebuie să aștepte timp îndelungat, pe motiv că nu sunt fonduri. În unitățile particulare, investigațiile se fac repede, însă sunt costisitoare și în rândul oamenilor produc o stare de nemulțumire justificată. Conform legii, în câmpul muncii ei au contribuit la CASS și normal ar fi ca din partea sistemului să beneficieze de atenția cuvenită. Dacă la cele menționate se adaugă povestea condiționării actului medical sau tratarea lui superficială, se creează o situație care pe mulți români îi face să nu aibă încredere în sistemul sanitar. Eu cred că una dintre problemele sănătății constă în complexitatea etapelor premergătoare actului medical propriu-zis, mai ales în cazul că bolnavul necesită internarea în spital. Ele nu pot fi simplificate, încât răbdarea și așteptarea pentru bolnavi să nu mai fie provocări greu de suportat. Stabilirea unui diagnostic impune consult de specialitate făcut cu responsabilitate, analize de laborator și investigații realizate cu aparatură performantă. Cu toată informatizarea, întocmirea documentelor medicale pare operațiune birocratică, dar nu este. Deși din conținutul lor bolnavii nu înțeleg mare lucru, ele trebuie redactate cu responsabilitate și atenție. Oamenii sunt asigurați, statul plătește și cu banul public medicii nu ar trebui să se joace. În sănătate, salariile sunt apreciabile și în spațiul public despre personalul sanitar ar fi cazul să circule numai vorbe bune. În realitate, etica și moralitatea nu întotdeauna în mentalitatea unor slujbași ai halatelor albe își găsește locul potrivit. Costurile investigațiilor precizate în buletinele medicale sunt exagerat de mari, chiar dacă bolnavii sunt în spital pentru internare de o zi. Deși opinia mea despre sistemul sanitar poate fi subiectivă, se bazează pe o întâmplare cauzată de o afecțiune de natură ortopedică ce a necesitat spitalizare și intervenție chirurgicală. Situație în care întâmplător am devenit pacientul a doi medici R. Taloș și R. Bora, foști elevi la C N V. Lucaciu. M-am mândrit cu ei și, pentru efectuarea intervenției, nu am ezitat să le acord toată încrederea. Deși nu m-am simțit un pacient privilegiat, am constatat că întregul personal de pe secție față de bolnavi a manifestat preocupare și profesionalism. Trebuie precizat că indiferent de natura bolii reacția medicului cu bolnavul este specială și neobișnuită. Bolnavii reacționează și se comportă diferit, de aceea personalul medical trebuie să găsească căi de comunicare separate cu fiecare pacient. Posibilitățile medicilor sunt limitate și depind inclusiv de dorința bolnavilor de a se face bine. În prezentul material, am ocazia să răspund unor întrebări formulate de conducerea Spitalului Județean de Urgență C. Opriș. În perioada spitalizării, am fost mulțumit de toate condițiile oferite: tratament, cazare, curățenie, alimentație, fapt apreciat de un membru al familiei ce colaborează cu mai multe spitale de stat și particulare din capitală. Totuși, în sănătate, nu trebuie neglijate alte aspecte pozitive. Pentru pacienții cu afecțiuni ortopedice, Policlinica nr. 2 de pe strada Progresului oferă condiții bune de recuperare în cabinete specializate în diferite proceduri. În funcție de fondurile disponibile, în urma recomandărilor făcute de medicul specialist, pacienții pot beneficia, periodic, de proceduri gratuite, numite conexe. La recomandarea doamnei medic primar M. Medan, am beneficiat de mai multe proceduri în sala de gimnastică a Policlinicii sub atenta îndrumare a doamnei L. Ormenișan, cadru medical de înaltă ținută profesională. Locație unde durerea și speranța și-au dat mâna. Deși sistemul nu satisface pe deplin așteptările bolnavilor, la care se adaugă costul exagerat al medicamentelor, în absența altor soluții, în doctori trebuie să avem încredere. În țara numită România, în care toate lucrurile par să fie potrivnice cetățeanului obișnuit, sistemul sanitar nu poate face excepție.
prof. Vasile ILUȚ