Având în vedere ultimele evenimente de pe scena politică, am stat de vorbă cu deputatul Brian Cristian pentru o scurtă analiză a situației actuale privind noua coaliție de guvernare.
În dialogul oferit în exclusivitate cotidianului ”Graiul Maramureșului”, au fost abordate și subiecte de interes pentru județul nostru, de exemplu soluțiile concrete existente pentru rezolvarea problemelor de mediu. Nu în ultimul rând, am discutat și despre situația sportului din Maramureș și Baia Mare și despre atitudinea autorităților locale privind sportul de masă.
Actuala situaţie politică, “o vulnerabilitate pentru țară”
Reporter: Cum vedeți, în momentul de față, situația politică din România? Poate fi o șansă pentru USR?
Brian Cristian: În primul rând, este o vulnerabilitate pentru țară, pentru că sunt puse în pericol câteva dintre fondurile care trebuie să intre în România. Mă refer la banii din PNRR, în cazul în care nu vor fi respectate jaloanele sau vor fi întârzieri, și la banii de înzestrare a armatei, prin programul SAFE. O bună parte din acești bani merg și spre infrastructură, spre exemplu, nu neapărat doar spre segmentul militar. În al doilea rând, orice criză politică creează și instabilitate, fie că e vorba de ratingul de țară, de dobânzile la care se poate împrumuta țara sau că e vorba de investitori care pot să ocolească țara respectivă.
Dacă o să fie mai puține partide într-o coaliție de guvernare, fie și una minoritară, asta teoretic, ar însemna mai multe poziții pentru partidele rămase și o repartizare între partidele respective. Nu știu foarte clar care sunt negocierile la nivel înalt și dacă pozițiile respective vor fi sau nu completate de la nivel local. Noi avem câțiva oameni bine pregătiți. Dar acei oameni, care sunt puși acolo, trebuie să livreze. În cazul miniștrilor, putem spune că am avut inspirația să numim oameni harnici, eficienți și vizibili prin ceea ce au făcut.
Sunt ordonanțe de urgență (OUG) care intră în vigoare imediat ce au fost adoptate, dar ele vin la vot în Parlament. Dacă OUG pică la vot în Parlament, își încheie efectul. Atunci, orice ordonanță reglementată de Guvern care ar putea fi emisă de o guvernare minoritară își încheie parcursul dacă în Parlament nu există acel consens politic. Atunci ar fi un blocaj.
“Mi-aș dori să existe o baghetă magică și să existe suficienți bani” pentru ecologizarea iazurilor
Una dintre principalele probleme de mediu ale județului o reprezintă Iazul de la Bozânta. Ce șanse există pentru ecologizarea sa?
B.C. Iazul de la Bozânta este principala problemă de mediu și de aceea am adus la un moment dat și comisia de mediu din Camera Deputaților în Maramureș, să vadă situația. Printr-o conjunctură fericită, colega noastră, Diana Buzoianu, care a fost președinta Comisiei de mediu, a ajuns ministrul Mediului și s-a reușit atunci să se aloce niște bani de la AFM, ca să se finalizeze lucrările de la iazul din Tăuții de Sus.
Dacă ne gândim la suprafața iazului de la Bozânta, în momentul de față nu sunt bani pentru ca acesta să fie ecologizat așa cum trebuie: să fie puse celule, membrană, să fie înierbat etc. S-au demarat proceduri pentru a se face prospecțiuni în patru iazuri care țin de Remin și de Ministerul Economiei și să se vadă dacă sterilul acela mai poate fi procesat și dacă mai poate fi salvat ceva de acolo. În acest context, din sumele respective, poate profitul respectiv ar putea să fie folosit pentru ecologizarea iazurilor. Aici va trebui și o consultare cu populația. Vor fi probabil persoane circumspecte, care vor spune că se încearcă din nou exploatarea iazului și ar putea fi un pic mai rău, înainte să fie mai bine. Mi-aș dori să existe o baghetă magică și să existe suficienți bani, astfel ca de mâine să înceapă lucrările pentru rezolvarea acestor probleme.
“Autoritățile locale trebuie să investească în infrastructura sportivă și în sportul pentru copii și juniori”
Cum vedeți situația sportului de masă în țara noastră?
B.C. Cred că atât administrațiile locale și clasa politică în general nu prea înțeleg corect ce ar trebui să facă statul și autoritățile cu sportul. De multe ori, politicul crede că finanțarea sportului înseamnă ca fiecare primar sau președinte de consiliu județean să se joace de-a patronul, să aibă un club profesionist care să concureze în ligi superioare și să dea bani acelui club și să aducă diverși jucători, iar circa 70% din bugetul clubului să se ducă doar pe salariile sportivilor. Ce ar trebui să facă cu adevărat autoritatea locală nu se întâmplă. În toate țările civilizate, sportul profesionist și echipele mari care fac performanță, sunt deținute de entități private. Sunt activități comerciale în care profesioniști din managementul sportiv se ocupă ca acele cluburi să fie profitabile. În schimb, autoritățile locale trebuie să investească în infrastructura sportivă și în sportul pentru copii și juniori.
Care este situația în Maramureș?
B.C. Să luăm, spre exemplu, Baia Mare. Primăria ar trebui să se asigure că fiecare cetățean are unde să practice sportul, să se asigure că un procent cât mai mare din populație face sport, pentru a avea cetățeni sănătoși. Dincolo de acest aspect, ar mai trebui să se investească în sportul de copii și juniori. Avem o lege care prevede ca 30% din banii alocați de autoritățile locale pentru sport, să meargă spre copii și juniori, dar ea nu prea este respectată. Acum încercăm să vedem cum s-o îmbunătățim să fie mai dură și pe partea de sancțiuni pentru cei care nu o respectă.
La noi însă ce se întâmplă? Statul premiază sportivul din vârf, foarte bine. Dar statul nu se gândește ce trebuie să facă un sportiv ca să ajungă să facă performanță. Dăm milioane de euro către sportul de performanță, dar avem o populație sedentară și copii care nu-și permit să facă sport, dacă părinții nu au potență financiară pentru a susține acel sport. Sunt copii talentați, unde familia nu-și permite să-i dea la sport. Avem comune unde se finanțează o echipă de liga a doua sau a treia, care aduce jucători de prin țară sau din alte țări, și copiii din comunitate nu fac sport.
Cei care finanțează sportul din fonduri publice gândesc în cicluri electorale. Le trebuie performanța cât de repede, ca să iasă în față. Așa ajungem ca din fonduri publice să dăm salarii mult prea mari, inclusiv pentru jucători din străinătate.
Comuna Fărcașa este un exemplu unde se fac pași spre încurajarea sportului în rândul copiilor?
B.C. Acolo, în Fărcașa, este o treabă de normalitate care respectă paragraful din legea sportului pe care l-am trecut: 30% pentru copii și juniori. În Baia Mare, dacă din bugetul de 10 milioane lei aprobat pentru Clubul Minaur, 3 milioane ar merge pentru copii și juniori, nu am mai vedea niciun copil care să nu poată să facă sport în Baia Mare. Acel procent nu se respectă și este interpretat greșit.
Cine controlează autoritățile locale pentru nerespectarea legii?
B.C. Curtea de Conturi ar trebui să facă acest lucru. De aceea trebuie să și înăsprim legea, pentru că atunci când am făcut-o, am gândit-o mai la liber, să nu reglementăm foarte mult și să dăm autorităților posibilitatea să-și aleagă pentru ce dă primăria banii: fac o echipă de juniori a primăriei, fac un concurs de proiecte ca să aplice celelalte cluburi deja existente, dau burse sportive sau cumpără echipamente sportive. Lăsând la libera alegere, de regulă, se alege ce-i mai prost: să nu se facă nimic. Acum vrem să modificăm legislația, să introducem și sancțiuni și să ”forțăm” municipalitățile să facă lucrul acesta.
Maramureşul ar putea deveni atractiv pentru tineri…
Maramureșul este atractiv pentru tineri?
B.C. Când vorbești de tineri, vorbești despre oportunități și mai ales despre lipsa oportunităților. În Baia Mare vedem că joburile bune care produc valoare adăugată, dar care sunt și bine plătite, sunt foarte puține. Maramureșul este o zonă frumoasă, liniștită, care încă nu este atât de aglomerată și care ar putea fi o zonă atractivă dacă ar exista oportunități. În momentul de față, nu cred că este suficient de atractivă pentru tineri. Mai degrabă fenomenul brain drain – exodului de creiere – se produce și la noi. Avem o grămadă de băimăreni și maramureșeni stabiliți fie în Cluj, fie în alte centre universitare sau în străinătate. Trebuie să găsim soluții ca să le oferim oportunități aici, acasă.
