Un nou obiectiv turistic important pentru comunitatea locală s-a realizat în Suciu de Sus. Finanțarea din fonduri europene, pentru proiectul „Amenajare și dotare Hub turistic în localitatea Suciu de Sus”, a fost asigurată prin PNRR – Componenta 11, Turism și Cultură.
Prin acest proiect, o suprafață de peste 2 hectare de teren, neproductivă la momentul accesării finanțării, a fost transformată într-un spațiu modern, elegant și atractiv, destinat petrecerii timpului liber. Parcul va putea fi folosit de întreaga comunitate și nu numai, oferind facilități atât pentru copii, cât și pentru adulți. Proiectul a fost depus de Primăria Suciu de Sus în calitate de membru al OMD Maramureș, cu sprijinul important al Consiliului Județean Maramureș, și face parte din strategia de modernizare și dezvoltare a comunei.
„Cred cu tărie că Suciu de Sus poate deveni o comună tot mai atractivă, iar acest lucru presupune investiții, infrastructură modernă și spații publice care să răspundă standardelor actuale și nevoilor oamenilor. Trebuie să spun că acesta a fost unul dintre proiectele realizate în cel mai alert ritm din toată activitatea mea de zeci de ani în care am participat la implementarea de proiecte. Termenele și condițiile de realizare au fost extrem de strânse, iar fiecare zi a contat. Facem însă apel la toți cei care vor dori să îl viziteze să aștepte darea efectivă în funcțiune și deschiderea oficială a obiectivului, pentru a putea fi utilizat în condiții corespunzătoare”, a spus Ionel Todoran, primarul comunei. Valoarea finanțării proiectului a fost de 1,8 milioane de lei.
Doi ani de iluzii administrative la nivel local: Între spectacole arhaice, servilism politic și banul public risipit pe imagine
La doi ani de la alegerile locale, entuziasmul schimbării s-a transformat într-o dezamăgire profundă. După plecarea fostului primar Pașca Viorel, comunitatea își punea speranțele într-o nouă conducere reprezentată de domnul Todoran — un lider prezentat drept independent și diplomat, dar format în școala veche și susținut din umbră de aceeași mașinărie politică PSD. Zicala „la timpuri noi, tot noi” își confirmă încă o dată valabilitatea, arătând că schimbarea a fost doar o fațadă, iar aparatul de partid își continuă nestingherit practicile.
Bilanțul acestor doi ani de mandat este extrem de modest. În loc de investiții strategice și proiecte moderne, prioritățile s-au rezumat la manifestări folclorice, festivaluri și „joc la șură” — evenimente populiste care încearcă să acopere lipsa de viziune prin apelul la un tradiționalism de fațadă. Dincolo de aceste spectacole, realitatea cotidiană a locuitorilor rămâne neschimbată:
Infrastructură și servicii deficitare: Lipsa de investiții în drumuri, absența unui sistem modern de transport în comun și lipsa infrastructurii sportive sau de agrement mențin zona într-o stare de izolare și subdezvoltare.
Sănătate și locuri de muncă: Comunitatea suferă din cauza lipsei specialiștilor din domeniul medical și a oportunităților economice. Nu există măsuri concrete sau stimulente pentru a atrage investitori sau cadre medicale.
Proiecte fără finalitate: Programele anunțate de administrație sunt, în mare parte, inițiative impuse de la nivel central, fără garanția că vor fi finalizate până la încheierea actualului mandat.
Administrație stagnantă: Primăria funcționează cu același aparat de funcționari, fără atragerea de specialiști în consultanță și elaborare de proiecte capabili să acceseze fonduri europene sau nerambursabile.
Comparația dintre resursele alocate promovării și starea reală a comunității scoate la iveală o gestionare discutabilă a bugetului local. Cheltuielile pentru servicii de imagine, cum ar fi suma de 1.750 lei alocată pentru o randare 3D realizată de firma Zugraf 3D (asociată public cu persoane din administrația județeană), sau plățile sistematice către societăți comerciale cu capital minim pentru servicii de promovare online, arată o orientare disproporționată către PR în detrimentul investițiilor de bază. În plus, alocarea preconizată de 50.000 de euro pentru proiectul de promovare turistică ridică semne de întrebare legitime privind transparența selecției de oferte și utilitatea practică pentru cetățeni.
O comunitate sănătoasă se construiește pe infrastructură solidă, servicii medicale accesibile, oportunități economice și transparență bugetară. Pentru ca administrația locală să își îndeplinească rolul pentru care este remunerată, este nevoie de o schimbare de abordare: depolitizarea deciziilor, profesionalizarea aparatului de specialitate și orientarea fondurilor publice către proiecte cu impact real și durabil.