Revista Tribuna din Cluj-Napoca i-a invitat pe Nicolae Breban şi pe Andrei Marga să conferenţieze în faţa redactorilor şi colaboratorilor şi a rezultat un „duel” de toată frumuseţea, deoarece scriitorul este un intelectual cu accente naţionale, iar filosoful susţine europenismul. Concepţiile lor se întîlnesc în ideea că umanizarea societăţii tehnologizate se poate face prin cultură şi educaţie.
Situaţia nu trebuie simplificată, Europa azi nu se află într-o situaţie comodă. UE a pierdut întîietatea economică, militară şi culturală, iar creştinismul pare a fi copleşit: dinspre Orientul Apropiat sosesc milioane de migranţi cu credinţă islamică. Situaţia nu e nouă, deoarece şi creştinismul a venit din Orient, impunîndu-se. Grecii şi romanii au renunţat la credinţele politeiste şi au adoptat noua religie. De 2.000 de ani, Europa se bazează pe trei piloni, culturile greacă, romană şi iudeo-creştină.
De 200 de ani, în Europa s-a impus mentalitatea ştiinţifică, transpusă în economie prin tehnologie, sub forma robotizării, mecanizării, informatizării, societatea devenind a cunoaşterii. Dar tehnologia dezumanizează, pînă la a-i înstrăina pe oameni de ei înşişi. Pericolele sînt legate de multiculturalism (permisivitatea faţă de alte culturi ar putea suferi). Umanismul exagerat, spun vocile îngrijorate, va distruge Europa. Dar intelectualii vorbesc despre nevoia de cunoaştere şi înţelepciune. Multiculturalismul nu poate fi evitat, se petrece. Apar însă forme de protecţie, salariaţii pot fi obligaţi să înveţe limba ţării adoptive, ca să se poată integra.
Construcţia europeană este diagnozată cu luciditate. Subiecţii de drept devin dominanţi (statul, concernele), iar individul se simte strivit. Critica raţiunii kantiene (pure) este înlocuită de „critica raţiunii cinice”. Individul este stimulat să se opună regulilor, cu scopul de a fi ţinut astfel sub control. Sîntem adesea cinici, şi în viaţa de zi cu zi: medicul îl întreabă pe pacient ce meserie are, pentru a-şi da seama ce avere are şi ce preţ poate cere pe operaţie! Politicianul îl întreabă pe alegătorul sărac ce „interese” are!
Prin manipularea mediatică, scopul este ţinerea sub vizor a conştiinţelor. Capitalismul se bazează pe industria culturală, cu acelaşi scop, influenţarea individului. În era Google, totul este înregistrat şi minciuna prin omisiune devine a doua noastră natură. Pe reţelele de socializare, fiecare îşi arată … masca. Iar partidele desăvîrşesc minciuna în societate. Adevărul absolut nu contează, apare criza morală şi ideea ca religia să revină în prim-plan, nevoia oamenilor să fie credincioşi, acest legămînt fiind mai puţin dăunător decît contractul capitalist, bazat pe teroarea banului.
Societatea umană are riscuri, viaţa însăşi este un risc, şi Isus s-a supus riscurilor. Trăim în turbulenţe, crize, fiind tentaţi să ne impunem propria imagine. Şi puterea se comportă narcisist, statul are un accentuat orgoliu, ba chiar şi politica internaţională e autistă, fiecare se vede bun pe sine, iar celelalte concepte sînt socotite primitive. Unul dintre aceste riscuri globale este să ne întoarcem la primitivism, paradoxal fiind faptul că unii văd întoarcerea la simplitate ca o soluţie pentru a deveni normali (cît de normal este să fii normal?), înţelepţi şi fericiţi. Nu infantili, cleptocraţi (bogaţi care fură de la toţi ceilalţi), terorişti sau indiferenţi. Scepticii vorbesc despre dezastru şi bestialitate, fiind un fapt dovedit că omul poate deveni bestial (Hitler, Stalin). Aceste temeri şi frici le avem cu toţii (inclusiv persoanele juridice), însă pe toate le putem depăşi prin cultură şi educaţie, sau cel puţin asta speră intelectualii ca Breban şi Marga.
