Chiar dacă titlul poate suna ironic, chiar dacă vom ocoli apelurile de la extreme, unele la stârpirea urșilor, altele la învelirea lor în ciocolată, trebuie să știți și să ne confirmăm că aici, în Maramureș, Omul a conviețuit cu Ursul dintotdeauna. Și dacă facem un calcul al „pierderilor colaterale”, de remarcat că numai Nicolae Ceaușescu a împușcat în Maramureș mai mulți urși decât au făcut urșii victime printre oameni. La Cavnic, la fel ca-n alte locații.
Am stat de vorbă cu un vechi păstor, oricum om al muntelui, Valentin Pop, din Poiana Botizii. A fost și miner, și forestier, și păstor de oi și de vaci. Acum, era sus la munte cu vacile. L-am întrebat cum a conviețuit și cum conviețuiește cu ursul, fără probleme, știut fiind că zona e una dintre cele mai populate cu urs din Maramureș. Neoficial, oamenii locului spun c-ar fi 30-40 de urși în areal, iar un fost silvic spunea că zona Băiuț are mai mulți urși decât are… Austria.
„Ia și azi o trecut ursoaia cu doi pui mai mari, p’aci pă deasupra. Nu are treabă ursul cu omu, de nu-l sperii. M-am întâlnit cu urși de mai mult de zece ori în viață. O singură dată m-am speriat, eram cu oile, a apărut deasupra noastră un urs negru, imens. Nu m-am mai dus pe acolo cu oile, unde era. Clar nu ieșea bine. Uite, am un câine lup cu mine, cam bătrân el, da’ tare de treabă. Nu vine ursul. Da, dacă te întâlnești cu ursoaia cu pui, să faci bine să nu te intersectezi cu cărarea ei, să nu ieși înaintea puilor. Dacă se duce în drumul ei, n-are treabă. Știți după ce umblă acuma? Nu vine nici la oi, nici la vaci. Acuma mănâncă mușuroaie de furnici, le place enorm. De aia ies din păduri, în poieni, după furnici. Apoi or fi fructele de pădure, imediat. Aici deja e o problemă, da, că dacă dai nas în nas cu ursul în tufele de zmeură sau de mur, se sperie el, te sperii tu. El se ridică în două labe și răcnește. De obicei fuge, da… cum ți-i norocul. Dacă îl sperii, te poate ataca. Dacă faci gălăgie, se duce ursul. Nu atacă așa, din senin. Se ferește de noi”, ne spune păstorul.
Cu un drum, lămurim și legenda celebrei și rarisimei horinci de cireșe sălbatice de la Poiana Botizii. Nu-i! „Da, făceam o țuică excelentă. Nu se mai face. Di ce? Păi atunci ne suiam, rupeam crengi, cireșul se regenera, făcea crengi tinere și în al doilea an rodea iar, de acolo. Cum nu s-o mai dus nimeni, cireșii o crescut, alții s-o uscat, cireșele îs sus, nu le ajungi. Și-s puține. Așa că… nu s-o mai făcut horinca”. Uite așa, am mai pierdut un secret al Maramureșului, destul de bine ascuns, cu titlu de delicatesă. Dar măcar am aflat cum stăm cu urșii. Ne-o spune unul ce se întâlnește cu ei „conform fișei postului”. Faceți gălăgie. Nu-i provocați. Nu le dați de mâncare. Nu ieșiți în calea puilor. Și veți trăi să spuneți prietenilor povestea…
Și acum mai folosec fluierui lui tata, și in padure suflu tare în el….La Diham, urcând din Glăjărie, am tipat eu mai tare și cu mâinile ridicate, la ursul ce era la20-30 m. mai sus…La stâna din Zăgan, o ursoaică cu 2 pui chiar in poteca, la – 2-300 m…am stat 20 min… pâna a disparut mai jos în padure…acum a un fluier și mai tare…
Eu am vuvuzea ( da, e antipatică) si petarde, nefolosite, doar asa, pt moral. Si un spray cu piper. Deocamdată funcționează.
Sint omul muntelui, mi-am dedicated toata viata Alpinism ului, drumetiei, schiului, acuma fiind in VÎRSTA, fiind abandonat de vechi prieteni, incerc sa umblu PE munte de unul singur. NU pot pentru ca frica de ursi ma DISTRUGE. Cei care fac drumuetie in ziua de azi, o fac pentru Selfie, poze, nu din dragos te sincera fată DE munte. Incredibil sa avem asemenea muntii si sa nu poti sa îi frecventezi😔😔😔😔😔😔😔
Ursul, la fel cum e omul, devine agresiv când ajunge în situații în care e vulnerabil. O ursoaică e vulnerabilă când are în grijă și de cele mici. Dar periculoși sunt (și vor fi) urșii bătrâni ce ajung să aibă probleme în a-și asigura hrana (fiind bolnavi sau având probleme cu dinții). Atunci – pentru a putea supraviețui – vor face orice, inclusiv diversificarea meniului și introducerea omului în meniu…
Adaug: nu îți face casă în pădure,nu organiza competiții de off road în pădure,nu-i distruge habitatul tăind la ras pădurea și așa îți garantez că nu te va ataca ursul.E mult mai ușor pentru gunoaiele care pot lua decizii să hotărască uciderea urșilor.Orice măsură care ar putea limita acțiunile devastatoare asupra mediului de către oameni ar putea deranja anumiți gușați care musai vor casă în pădure.Asa că mai bine ucidem ursii că doar noi suntem oameni și nu-i așa suntem vârful lanțului trofic.Vai de steaua noastră ce mai vârf suntem
Da, subscriu.