Mulţi pleacă, puţini se întorc

0
108

Uşor de bănuit, după titlu, că acest text va aborda un subiect mai puţin comentat: emigraţia. Plecarea românilor din ţară este privită ca o victorie a timpului nostru. Aşa este, până la un punct. Toţi ne-am dorit să ajungem cu pasul unde ne ducea gândul, fără să avem piedici. Şi mai ales libertatea de expresie să fie o realitate. Constatăm că exagerările nu sunt bune, nici într-un caz, nici în celălalt. În spaţiul public circulă fel de fel de cifre despre plecarea românilor din ţară. De aceea apelez la surse cu o cotă cât mai mare de încredere. Una este Academia Română. Care are un Centru European de Studii în Probleme Etnice, condus de profesorul Radu Baltasiu, cu serioase preocupări în domeniul sociologiei. La întâlnirile mele, de la Săliştea de Sus, profesorul Dungaciu mi-a vorbit, în termeni de mare încredere, despre colegul dumisale. Având semnătură comună, pe câteva cărţi de sociologie. Cu acest risc de încredere dau curs câtorva cifre.
România se goleşte cu o viteză de 600 de oameni pe zi. Asta înseamnă că la fiecare trei minute, un român pleacă spre alte orizonturi. Calculul academic spune că, în fiecare an, un oraş ca Ploieştiul, se strămută de la noi prin lume. Suntem pe primul loc în Europa cu cea mai mare diasporă. M-am întrebat, profesional, ce populaţie mai are România? Am aflat, o sursă mai de încredere, Banca Naţională, care la începutul anului trecut, în calculele ei, a ajuns la concluzia că populaţia României mai are 19,5 milioane de lo­cuitori. O fi, dar avem analize demografice care duc la alte concluzii. Mă reazem pe constatările academice, instrumentate de profesorul Baltasiu. Care apreciază că jumătate din forţa de muncă a României a plecat din ţară. Adică în jur de 4,5 milioane de oameni. Am avea vreo 2 milioane de români în Italia şi tot atâţia în Spania. Apoi prin Marea Britanie, Irlanda şi Germania. Nu uit America. Partea de Românie, cea mai afectată de emigraţie, este Moldova românească. Moldova, tot românească, de dincolo de Prut, are un procent alarmant de plecaţi în lume. Să nu ne ascundem după cuvinte, sunt zone suficient de neglijate.

Au plecat din ţară deoarece acolo se întîlneşte sărăcia absolută, cu sărăcia relativă. De aceea zona cea mai afectată, Moldova, furnizează cei mai mulţi emigranţi. Spunea profesorul că sărăcia din acea zonă este o problemă de siguranţă naţională. Ne dă şi o pildă: sunt localităţi din judeţul Bacău, de unde locuitorii au plecat de acasă în proporţie de 80 la sută, populaţie aptă de muncă. Printre ei sunt mulţi care au din ce trăi aici, dar sunt nemulţumiţi de viaţa dezorganizată din România. Suntem mereu nervoşi, nu ne aflăm liniştea, parcă nu ne găsim locul în propria ţară. Este o nelinişte mai greu de explicat într-o patrie în care aceste generaţii şi-au trădat, în parte, strămoşii. Afirmaţia mi-o asum, văzând cu cât fals se vorbeşte, şi mai ales nu se face, pentru ordinea naţională. Totuşi, de ce pleacă românii din România?
Profesorul-sociolog caută să ne convingă că dacă autoritatea politică (nu avem ce face!) ar fi în acord cu identitatea naţională, oamenii nu ar pleca masiv din ţară. Dar, din păcate, denigrarea ţării a devenit o practică, nu a oamenilor simpli. Cunosc mulţi plecaţi care s-ar întoarce dacă ar fi ca acolo. Eu, care am umblat, adevărat puţin, prin teritorii străine spun că lumea aceea este ademenitoare. Splendidă, dar fără sufletul meu. Sociologul Baltasiu mi-a dat o explicaţie, de esenţă, de ce pleacă românii din ţara lor. Ţările din jur, foste comuniste, nu au parte de o asemenea emigraţie. Ţările vecine nu au avut un grad de comunizare ca la noi. Colectivizarea a vizat ţăranul ca proprietar. Şi de aici s-a dus totul dracului! Îmi aduc aminte că era o formă mai relaxată a proprietăţii, mandatarul, care s-a stins înainte de a răsări. Ungurii ori polonezii au avut inspiraţia de a ţine în paralel cele două forme de proprietate. Aşa au trecut mai uşor, cu folos, de la socialism la capitalism. La noi, oamenii şi-au luat lumea în cap. Poate fi una din explicaţii, de ce mulţi pleacă şi puţini se întorc. Dosarul rămâne deschis.
Drumul spre casă nu cunoaşte anotimpuri.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.