Andrei Iercoșan este proaspăt absolvent al Colegiului Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, specializarea matematică-informatică intensiv germană. Tânărul va face parte din delegația României care va participa în această lună în Vietnam, la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică. Printre pasiunile lui Andrei Iercoșan se numără muzica, atât cântatul la instrumente, cât și compoziția muzicală, dar și astronomia, chimia și artele plastice. Printre pasiunile lui Andrei Iercoșan se numără muzica, atât cântatul la instrumente, cât și compoziția muzicală, dar și astronomia, chimia și artele plastice.
R: Ai reușit o performanță impresionantă, aceea de a te califica în lotul lărgit al României în vederea participării la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică. Ce înseamnă pentru tine această realizare?
A.I.: Pentru mine, acest rezultat vine ca o continuare a efortului depus în anii în care am participat la olimpiadă. Sunt foarte fericit că am reușit să ating acest rezultat și în clasa a XII-a, în contextul probelor de bacalaureat și al presiunilor concursurilor de admitere la universitate. Nu pot să spun că vestea m-a luat pe nepregătite; știam că am adus rezolvări foarte bune la probele de la olimpiadă și că am o șansă ridicată la această realizare.
R: Ce înseamnă pentru tine să reprezinți România?
A.I.: La un concurs internațional, un concurent se reprezintă în primul rând pe sine însuși. Participarea sub steagul național este rezultatul direct al muncii proprii și al profesorilor coordonatori. Astfel, a reprezenta România aduce o mândrie în sine, aceea că, dacă un elev concurează în echipa României, el este printre cei mai buni din țară.
R: Unde și când va avea loc Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică?
A.I.: Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru seniori (clasele IX-XII) va avea loc la Hanoi, în Vietnam, începând cu data de 25 septembrie, iar pentru juniori (clasele V-VIII) olimpiada se ține în Ubon Ratchathani, Thailanda, la începutul lunii noiembrie.
R: Ce premii importante ai mai primit în viața de elev?
A.I.: Am mai înregistrat 3 calificări în lotul lărgit al Olimpiadei de Astronomie și Astrofizică, unul din ele (în clasa a VIII-a) conducând la participarea la etapa internațională a olimpiadei. O altă calificare în lotul lărgit am obținut-o la chimie anul trecut. În plus, am mai participat la numeroase ediții ale olimpiadelor naționale, atât la astronomie și astrofizică (2022, 2024, 2025, 2026), cât și la chimie (2022, 2023, 2024, 2025, 2026), fizică (2023, 2024, 2025, 2026) și științele pământului (2022, 2023, 2024).
R: Cum ai descoperit pasiunea pentru astronomie și astrofizică?
A.I.: Pasiunea mea pentru astronomie și astrofizică a început de la o vârstă fragedă, când citeam mai multe cărți pentru copii care descriau spațiul. Între timp, bazele matematice mi-au permis să încep să descopăr acele mistere din cărți prin astrofizică, pe care am început să o studiez în gimnaziu.
R: Cine te-a încurajat în această direcție?
A.I.: Eu am dorit în primul rând să merg în această direcție. Părinții m-au susținut, iar profesorii de științe reale mi-au creat bazele științifice necesare abordării astronomiei.
R: Cu cine te pregătești?
A.I.: Profesorul coordonator în toți acești ani în care m-am pregătit și am participat la olimpiadele de astronomie și astrofizică este domnul profesor Lucian Stoian, un profesor de excepție care ne-a susținut pe mine și pe colegii mei prin cursuri și materiale specializate relevante.
R: Care este diferența dintre astronomie și astrofizică?
A.I.: Diferența constă în faptul că astrofizica abordează strict subiectele de modelare fizică a fenomenelor din cosmos, precum calcule sau analiză a activităților corpurilor cerești. În studiul astronomiei se studiază elemente care nu presupun neapărat calcule, precum orientarea pe cer pentru obervații cerești, cartografierea Lunii, sau observarea eclipselor.
R: Există un astronom sau un astrofizician care te inspiră?
A.I.: Nu am neapărat un astronom care mă motivează, în schimb, admir oameni de știință precum Carl Sagan sau Galileo Galilei pentru perseverența lor și pentru munca lor în domeniul științelor spațiale.
R: Care este fenomenul astronomic care te fascinează cel mai mult?
A.I.: Cometele sunt niște mingi de gheață și praf care parcurg distanțe inimaginabile într-o cădere lentă spre Soare. Când ele ajung aproape de Soare, gheața sublimează, eliberând o coadă de gaz și una de praf. Aceste două cozi sunt responsabile pentru imaginea tipică a cometelor. În 2020 am observat printr-un binoclu Marea Cometă a acelui an (cometa C/2020 F3 „NEOWISE”) care s-a putut vedea din mijlocul Băii Mari, cu ochiul liber, iar acea experiență mi-a intensificat pasiunea pentru observațiile astronomice. Am reușit să repet experiența anul trecut, observând o altă cometă strălucitoare (C/2023 A3) din observatorul Colegiului Național „Vasile Lucaciu”.
R: Ce descoperire astronomică din ultimii ani ți se pare cea mai importantă?
A.I.: În opinia mea, cea mai importantă este descoperirea de către Observatorul European din Emisfera Sudică în 2016 a exoplanetei „Proxima Centauri b”, care orbitează în zona habitabilă a stelei Proxima Centauri, și este cea mai apropiată exoplanetă descoperită până acum. O exoplanetă este o planetă care se află într-un alt sistem solar decât cel al nostru. Aceasta devenit rapid subiectul unor analize privind posibilitatea existenței vieții extraterestre, iar relativa apropiere față de noi deschide oportunitatea pentru dezvoltarea explorării robotice a spațiului din afara Sistemului Solar.
Dacă aș putea rezolva o enigmă a Universului, aceea ar fi găsire
R: Dacă ai avea ocazia să participi la o misiune spațială, ai accepta?
A.I.: O misiune spațială ar implica să merg în spațiu în calitate de astronaut. Astronauții și astronomii (sau astrofizicienii) sunt două categorii diferite de persoane care ajută la explorarea spațiului. Astronauții sunt cei care se angajează în a explora fizic mediul ostil al Universului, asumându-și riscuri enorme și necesitând pregătiri diferite față de cel al unui astrofizician, care ajută la explorarea spațiului din spatele biroului sau calculatorului prin culegerea și prelucrarea datelor, prin conceptele pe care le abordează și prin experiența teoretică a fenomenelor fizice pe care le posedă. Astfel, eu nu doresc să fiu printre cei trimiși în spațiu, prin simplul fapt că nu este aria mea de lucru. Doresc, totuși, să ajut la misiunile de explorare spațială de pe Pământ, prin cunoștințele mele de astronomie și astrofizică.
R: Dacă ai putea contribui la rezolvarea unei mari enigme a Universului, care ar fi aceea?
A.I.: Dacă aș putea rezolva o enigmă a Universului, aceea ar fi găsirea unei „teorii a totului” care ar permite descrierea tuturor fenomenelor fizice printr-o singură structură teoretică, și ar reduce, în esență, toate experiențele fizicii la un enunț. Această enigmă este una din cele mai mari probleme nerezolvate ale fizicii, iar încercarea de a o găsi apare, în mai multe forme, încă din Antichitate.
R: Te vezi urmând o carieră în astronomie sau astrofizică?
A.I.: În principiu, doresc să urmez o carieră în inginerie aerospațială – proiectând instrumentele necesare pentru explorarea spațiului – însă o carieră în astronomie sau astrofizică teoretică nu mi-ar displăcea deloc. Pe viitor, doresc să intru în domeniul ingineriei, pentru a ajuta la crearea obiectelor și a mașinăriilor necesare pentru evoluția omenirii, mai ales în domeniul spațial. În acest moment, iau în considerare atât studiul în țară cât și în străinătate.
„Fără efort și fără un minim de dedicație pentru muncă, vei fi lăsat în urmă”
R: Cum i-ai convinge pe colegii tăi cât de fascinante sunt astronomia și astrofizica?
A.I.: Principalul farmec al astronomiei și al astrofizicii constă atât în observarea frumosului care se vede pe bolta cerească, cât și în sentimentul de mândrie și de surprindere în momentul învățării sau descoperirii unui răspuns la o întrebare despre marile fenomene spațiale. Problema este că pasiunea pentru aceste detalii apare covârșitor doar la vârste fragede; mă tem că, în fața nenumăratelor modalități de distracție și divertisment, în special în mediile online, a introduce pe cineva de vârsta mea în sfera astronomiei și a-l convinge de existența acestui farmec ar fi extrem de dificil.
R: Un sfat pentru colegii tăi care să îi impulsioneze să aprofundeze studiul la școală?
A.I.: Ceea ce am observat în contextul olimpiadelor și al dezvoltării academice este că, fără efort și fără un minim de dedicație pentru muncă, vei fi lăsat în urmă. Sună ca un clișeu, dar este adevărat – pentru a menține rezultate mari la concursuri, trebuie depus un efort considerabil. Acum, cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și implementarea debordant de rapidă a acesteia într-o multitudine de arii de lucru, oportunitatea tinerilor de a-și găsi un rost, un loc de muncă, scade dramatic, iar obținerea acestui „rost” devine un concurs în sine. Refugierea în divertismentul online nu va face altceva decât să consume timpul și să lase tinerii și mai vulnerabili în fața acestui nou „concurs” al vieții. Așa că, sfatul meu pentru tineri este să încerce să reducă timpul irosit, cel fără scopul comunicării și al discuției cu prietenii (și acel timp este benefic!) și să învețe, cel puțin pentru a supraviețui. Piața muncii va fi afectată puternic de un val al schimbării, și e mai bine să plutești pe el decât să fii tras la fundul mării.
