Avem eroul nostru! Pintea-i păstă tăt, în Maramureş!

5
229

Sărbătorind Ziua Naţională a României, ne simţim datori să contribuim la starea de spirit şi simţământul patriotic, cu eroul nostru de Maramureş. Da, a trăit cu 200 de ani înainte de Marea Unire. Da, există umbre în biografia sa, pe care nu le dezvoltăm de această dată, chiar dacă sunt susţinute de cercetări şi de documente (vezi lucrarea Documente privind mişcarea lui Pintea 1693-1703, semnată de Suzana şi Avram Andea). Drept pentru care îl scoatem pe Pintea Grigore Viteazul din..istorie, din filmul din 1976, ce l-a ridicat la rang de erou naţional… şi-l mutăm în natură, pentru a confirma că „Pintea-i păstă tăt!”

Dacă aveţi timp, determinare şi „zile bune”, vă invităm să călcaţi pe urmele haiducului, de-a lungul şi de-a latul Maramureşului. Aveţi ce vedea… Trecem în revistă cea mai mare parte dintre toponimele Maramureşului ce îl privesc pe haiducul nostru! Ne îndrumă montaniardul nostru Ionică Pop, care chiar i-a umblat pe urme. „Primul loc de amintit e Şatra Pintii, cu altitudine de 1041 metri, cu tot cu Fântâna Pintii. Apoi, impresionanta Poartă a Pintii, deasupra satului Măgureni, o arcadă în calcare marmuriene. Tot în zonă este Casa Pintii, peşteră în defileul Lăpuşului, la fel şi Bolovanul Pintii, la Codru Butesii, tot în defileu. La Rohia este Piatra Pintii, iar în satul lui natal este Bliduţu Pintii, un izvor într-o marmită. Dincolo de munţi, avem la Săcel Masa Pintii, la Muncelul Râios-Capul Muntelui. În Gutâi, unde de fapt a hălăduit, este Grota Pintii, de asemenea Izvorul Pintii, la margine de DN 18, recent rebotezat de cineva Izvorul Tămăduirii… Tot aici avem Sărita Pintii, pe cărarea spre Creasta Cocoşului. Sub Igniş avem Ciurgăul Pintii, iar la Prislop-Boiu Mare avem Urma copitei calului lui Pintea”, enumeră el. Sigur, avem şi mituri care au generat presupuse toponime sau legende fantastice, ori date de nevoia de… a-l avea pe Pintea. Planarea lui cu aripi de şindrilă deasupra defileului Lăpuşului e haioasă, evident desprinsă din mitul lui Icarus. Nici mormântul său de pe Gutâi nu are susţinere istorică, probabil nici cămaşa de zale din biserica din Budeşti. Dar revenim la toponime. Şi la locurile de văzut, inclusiv cele sus amintite!!

Alte locaţii ce-i poartă numele sunt Piatra Pintii, acea piatră de hotar dintre Baia Sprie şi Tăuţii de Sus, Cocoşul Pintii, Masa Pintii, Fântâna Pintii de pe Valea Gârlii de la Dealu Mare-Iadăra. Sau Piatra lui Pintiuţ de la Budeşti. Ori Peştera Pintii din Piatra Roşie-Şurdeşti, loc cu trimitere la momente istorice reale. „De aici era supravegheat drumul dintre Baia Sprie şi Cavnic, drum strategic pentru tabăra lui Pintea din Şatra. Istoria pomeneşte de aşa numitul “Protocol de la Şurdeşti”, semnat aici cu mâna sa de către Pintea în anul 1699 cu reprezentanţi ai oraşului Baia Mare (cu acordul colonelului austriac Lowenburg din Satu Mare), prin care se acorda amnistia haiducilor şi chiar posibilitatea încadrării lor în armata austriacă dacă aceştia-şi depun armele. Protocolul de la Şurdeşti a fost iniţiat însă de austrieci doar să-i captureze pe “răufăcători”, aşa că Pintea a fost arestat la Satu Mare în 2 ianuarie 1700, dar a fost eliberat după ce prieteni de-ai săi au plătit sumele stabilite”, scriu istoricii. Interesant, ne spune montaniardul, înafara urmaşilor şi copiatorilor lui Pintea, (mai mulţi haiduci şi-au asumat ulterior acest nume), Maramureşul a mai avut un haiduc sadea, de origine ucraineană! “Alexa Dobuş se numea, a bântuit şi pe la noi, cam în aceeaşi perioadă cu Pintea. Avem după el rămase toponime, ca după Pintea al nostru. Peştera lui Dobuş, la Rona de Sus, Kameniţa Dobuş-Piatra lui Dobuş la Repedea”, spune Ionică Pop. Istoria îl consemnează pe Alexa Dobuş şi sub numele de Alexa Dobosciuc sau Doboş, refugiat în munţii Maramureşului, urmărit fiind de autorităţile poloneze în anii 1742, supranumit “Haiducul de pe Ceremuş”.
Cât despre Pintea al nostru, simbol al Maramureşului, e evident peste tot. Păstă tăt! Şi bine face, pentru că redevine actual. Săptămânile trecute, partidul de stânga revenit la putere promitea taxe puse pe lux, tot un fel de haiducie, un fel “modern” de a lua de la bogaţi şi a da la săraci. Problema e, timpul a dovedit-o, ba şi istoria, că mare parte dintre haiduci luau de la bogaţi, după care constatau cât de săraci erau ei înşişi… Nu e cazul Pintii de Măgoaja! De Budeşti. De Lăpuş. De Săcel. De Gutâi…

5 COMENTARII

  1. „forța, inteligența și geniul acțiunii lui Pintea rezultă pe deplin din ariditatea documentelor.” În schimb, folclorul poetizează istoria, o esențializează, fără a o falsifica și ne prezintă un Pintea „erou de epos al părților de miază-noapte – un Achile pur, grav, naiv, dar inflexibil al conștiinței populare românești.” Etnologul Ion Taloș, în prefață, socotește că sunt cele mai frumoase cuvinte scrise vreodată despre Pintea.
    Radu Niculescu -din editorialul lui Gheorghe Pârja
    Se poate compara cu” articolul „de mai sus?

    • In pur stil securistic, anonimul meu favorit incearca sa bage zazanie intre colegi. Sunteti si afon si de rea credinta. Nu, nu se poate compara un articol cu un editorial. Nu, autorul nu vrea si nu se poate compara la scris cu un scriitor membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, autor a n carti. Care mi a si pus pixul in mana si m a incurajat, in anii 90… Pe de alta parte, se confirma: pe cine nu lasi sa crape, nu te lasa sa traiesti. Am documentat f bine articolul, apoi din respect ptZiua Națională, am scos 2/3 din el. Pentru ca, nest(e)imate anonim, ariditarea documentelor privindu l pe Pintea, doar in mintea Dvs patriotarda, ii da forta, inteligenta si geniu. Altfel, eroul nostruPintea, conform documentelor „nearide”, a fost mercenar pt Francisc Rackozy, adica pentru lupta MAGHIARA de independenta. Pintea a ucis preot roman de la Bixad pentru…prozelitism greco catolic, Pintea a dat din prada luata de la un convoi oficial venit din Valahia guvernatorulu iaustriac, sa se treaca cu vederea. Din pacate, patriotismul e altceva, draga anonimule!

      • Postarea dvs. spune multe și nu în favoarea dvs. Cuvintele de mai sus sunt spusele unui istoric care a studiat și interpretat documente „aride și nearide”.
        Dar,de unde nu-i….

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.