Sub Pop Ivan, în munți, cea mai curată apă/vale din Maramureș? Pe încercate/văzute!!

1
345

De mult voiam să ajungem în acel loc sălbatic, margine și colț de Maramureș. Alți temerari au găsit acolo, sub Pop Ivan, sălbăticiuni, ba s-au întors cu coarnele de cerb în cârcă. Avem aici, pe văile Frumușaua și Criva, unul din ultimele locuri cvasivirgine din Maramureș. Ca să fim corecți, de fapt, este cvasirevirginat…

Pornești din Petrova, de pe drumul național 18 și cotești spre satul Crasna Vișeului, aparținător comunei Bistra mai degrabă prin naționalitate decât prin firesc. Înainte să trecem râul Vișeu peste pod, vedem Răstoaca, odinioară un lac frumușel pe care era plin de rațe sălbatice, secat. Traversăm satul Crasna, ajungem la școală, apoi la centrul ce are o cârciumă cu nume sonor: Maidan!!!

Nu aduce cu centrul Kievului, loc istoric de revoluție portocalie, dar tot ne smulge un zâmbet. Au Maidanul lor? Au!! Se termină asfaltul și o luăm spre munte, cu ochii la vârful Pop Ivan, limită de județ și de țară… dincolo îi zice Pipp Ivan, granița e fix pe culme. Pe drumul nostru, încep să apară exploatări forestiere, depozite de lemn și stâne. Cumva nu ne așteptam la lemne, suntem în plin Parc Național Munții Maramureșului. Poiana în care ieșim se numește Preluca lui Ionaș. De aici pleacă spre munte legendarul Drum al Contrabandiștilor, chiar așa îl și știe lumea. Folosit sau nu, e altă discuție. Deși… veți vedea. Lăsăm în urmă vârful Paltinu Mare, la fel pierdem în stânga Preluca lui Glodean, deși pe acolo e traseu turistic marcat spre Bistra. Ajungem în Poiana Paltinu, la cabana Paltinu, devenită ulterior și pompos “Centrul de cercetare și informare a Parcului Național Munții Maramureșului. E al doilea parc natural ca mărime din România, după Delta Dunării și înaintea Pietrosului Rodnei, ca mărime. Stâne alături, dar centrul este de neinformare, ba îl suspectăm c-ar fi părăsit, dezafectat, la cum arată. Evident închis, nici măcar cu lacăt întredeschis, ca refugiu pentru turiști. Și pe noi ne-a prins o ploaie cumplită, era numai bun să ne schimbăm în haine uscate, la un ceai fierbinte… Paragină totală, în plin sezon turistic.
Suntem sub vârful Pop Ivan, pe limită cu Ucraina. Pornim pe cărare spre munte, spre defileul căutat. De pe… cărare, coboară un automobil destul de nou, cu ladă dea­supra, plină cu tipi suspicioși și… suspecți. Nu c-ar fi treaba noastră treaba lor, doar am întrebat de se mai poate continua traseul cu mașina, ne-ar fi ajutat încă un kilometru, mai ales sub amenințarea norilor. Doi răspund că nu, doi dau din cap neconvingător. Că nu și că nu pe aici se urcă pe vârf, în plus, vine vreme grea. Nu c-ar fi treaba noastră, dar de la țigări la fugari de război, suspiciunile noastre au fost îndreptățite mai ales la cum ne priveau, cu ochii nervoși la aparatul foto, să nu cumva să filmeze ceva. Urcăm pe Valea Frumușaua spre zona cvasivirgină. E de fapt o zonă ce a fost părăsită, odinioară erau drum și poduri, pentru exploatări forestiere. Apoi au fost încercări de cariere, se pot vedea, stopate la timp. Urcăm pe Valea Frumușaua preț de 2,2 kilometri, din când în când vedem vârfurile Râpa și Pop Ivan”, spune Ionică Pop, ghidul nostru. Intrăm într-un fel de defileu, sălbatic. Interesant, cărarea e umblată, ceea ce ne confirmă suspiciunile. Pârâul e nefiresc de curat, deși a început ploaia, cu fulgere, tunete, Lângă apă sunt brusturi cu frunze ce sfidează cu dimensiunile uriașe. Față de alți ani, e prima ploaie adevărată de vară, caldă, dar furioasă, ce ne prinde pe cărări. Și nu că n-am fi umblat. Ce-i drept, era anunțat cod portocaliu de furtuni în Munții Maramureșului și nu numai. Pârâul Frumușaua vine cu cascade și repezișuri, iar de pe stâncile de pe ambele părți vin ape în diverse moduri. Pe stânga cum urcăm, vedem prelingându-se pe stânci o adevărată cascadă Bigăr de Maramu’, ba mult mai frumoasă! De cealaltă parte, se aude altă cascadă. Apa începe să crească, ici colo avem de traversat pârâul devenit râu, dar nu se mai pune problema să te protejezi… ești gata ud. La un moment dat, cumva neașteptat dat fiind vegetația luxuriantă, avem bifurcație de ape. Aici se naște de fapt Frumușaua, în stânga la urcare e celebra vale Criva, iar înainte e pârâul Pop Ivan, drept înainte am ieși în culmea cu același nume, sub vârf. E discutabil dacă am vedea vârfurile Stâna, Poloninca, Șerban, Pop Ivan sau Râpa… așa că alegem calea grea, înaintăm pe valea Criva, ce se termină cu o cascadă frumoasă. Nu ne lasă vremea… ploaia începe să devină furioasă, ne temem că nu mai traversăm valea sărită din piatră-n piatră când urcăm. La coborâre, constatăm că, deși plouă de vreo 3 ore, valea Frumușaua NU SE MURDĂREȘTE!!! “Asta e cea mai bună dovadă că avem o vale perfect curată, e neatinsă. Nu sunt exploatări forestiere în amonte. Poți bea liniștit din vale, aici. (n.r.-Ceea ce am și făcut, demonstrativ!) Pot spune că e cea mai sau una dintre cele mai curate ape din Maramureș, la acest moment. Oricât plouă, rămâne curată!”, spune montaniardul. Și avem și demonstrația… coborâm la mașină, ne schimbăm și pornim înapoi spre Crasna, spre Petrova. De pe alte văi vin ape murdare, furioase, iar ceva mai jos, Frumușaua devine o apă rea, neagră, ca toate apele cunoscute pe vreme de ploaie. Nu întâmplător, edilul Petrovei, fost silvic, are proiect de alimentare cu apă de sus, din Frumușaua, pentru Petrova și Crasna, cu șansa de a bea… cea mai curată apă a Maramureșului! Cu condiția să nu o facă de mai de la vale, pentru că deja din poiana Paltinu, Frumușaua se transformase în Hâdoaca!!!
Am avut ocazia să vedem Natura la treabă. Impresionantă, virgină, nederanjată decât cel mult de traficanți, apoi din nou impresionantă, furioasă, transformând o apă limpede de munte într-un torent violent, aproape navigabil, în doar câteva minute!!!!

1 COMENTARIU

  1. Un reportaj descriptiv minunat, care evoca frumusetea si naturaletea locului… insa folosirea semnelor de punctuatie inadecvate – in intentia autorului de spori interesul unora (care, oricum, sunt anemici sau apatici!) spre spectaculos – devine superfluu.
    – „Bara oblică este un semn de punctuație care se folosește în interiorul enunțurilor, între cuvinte sau numerale exprimate prin cifre. Rolul acestui semn este de a realiza în scris economie de mijloace verbale și este folosit mai ales în stiluri științifice, administrative și publicistice.”
    Sursa: https://gramaticalimbiiromane.ro/punctuatia/semne-punctuatie/bara-oblica/ ; https://www.qdidactic.com/bani-cariera/comunicare/jurnalism/tipuri-de-reportaj-modele-si-antimodele288.php

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.