Proiect-pilot în Parcul Natural Munţii Maramureşului

0
1277

Reprezentanţii World Wide Fund for Nature (WWF) România, în parteneriat cu cei ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Administraţiei Parcului Natural Munţii Maramureşului, Universităţii Bucureşti – Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică şi Sustenabilitate şi Universităţii Ştefan cel Mare Suceava – Facultatea de Silvicultură au lansat marţi (14 iulie),  în Vişeu de Sus, proiectul-pilot SOLIDARON. Acesta este destinat dezvoltării, testării şi promovării legis­lative a principiului „beneficiarul plăteşte” pentru serviciile de mediu din România, zona de implementare fiind Parcul Natural Munţii Maramureşului.

Aproape o jumătate de milion de euro

Întîlnirea a debutat cu expunerea contextului european şi naţional de evaluare a serviciilor ecosistemice, realizată de Elena Preda – expert ecosisteme acvatice în cadrul Universităţii Bucureşti, după care Rareş Bonifate, manager public în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, le-a prezentat celor de faţă informaţii legate de granturile oferite în spaţiul european. În continuare, Alexandra Puşcaş, managerul SOLIDARON, a făcut o descriere a proiectului-pilot conceput pentru a răspunde nevoii urgente din România de a acoperi lacunele din legislaţie în ceea ce priveşte biodiversitatea, aceasta adăugînd faptul că „lacunele din legislaţie rezultă din lipsa de informaţii ştiinţifice asupra ecosistemelor şi a serviciilor de mediu pe care acestea le furnizează persoanelor fizice, companiilor şi comunităţilor, dar şi a unui cadru legislativ adecvat”. Finanţarea pentru acest proiect, în valoare de aproape o jumătate de milion de euro, a fost atrasă prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European în cadrul programului RO02 – Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor.

Alexandra Puşcaş, manager de proiect
Alexandra Puşcaş, manager de proiect

Ce înseamnă servicii de mediu?

Managerul de proiect a explicat cu prilejul lansării semnificaţia serviciilor de mediu: „Acestea reprezintă un concept inovativ la nivel mondial ce se referă la toate beneficiile, bunurile şi resursele pe care le primim de la natură şi pe care ne bazăm afacerile, bunăstarea şi dezvoltarea economică a societăţii. De exemplu, calitatea solului necesar culturilor sau construcţiilor, apă potabilă, alimente, ierburi aromatice şi plante medicinale, protecţia împotriva calamităţilor (zonele umede care „absorb” apa ca un burete, acţionînd împotriva inundaţiilor). În plus, natura ne oferă servicii culturale sau turistice: spaţii de recreere şi valoare estetică a peisajului. Aşa-zise „falimente de piaţă” rezultă în faptul că nu întotdeauna aceste servicii sînt cuantificate şi plătite, astfel încît furnizarea sau producerea lor să fie garantată pe termen lung. Din cauza informaţiei ştiinţifice lipsă, nici restricţiile impuse, de pildă, prin managementul ariilor protejate pentru a asigura conservarea ecosistemelor naturale şi furnizarea serviciilor ecosistemice, nu sînt evaluate în mod corespunzător şi, în consecinţă, nu există nici o şansă de a fi plătite de către beneficiarii serviciilor generate”.

„Ne aşteptăm la o îmbunătăţire a cunoştinţelor şi a cadrului legislativ”

O abordare bazată pe ideea conform căreia consumatorul plăteşte întregul cost al bunurilor şi serviciilor pe care le consumă este singura care poate asigura menţinerea ecosistemelor în condiţii optime şi într-un mod eficient şi echitabil, a completat Alexandra Puşcaş: „Această abordare este cunoscută ca principiul „beneficiarul plăteşte”. Aplicabilitatea acestui principiu se bazează pe o cunoaştere ştiinţifică despre capacitatea ecosistemelor de a furniza bunuri şi servicii de mediu, precum şi pe relaţia dintre serviciul furnizat şi beneficiarul sau consumatorul final”. Potrivit reprezentanţilor WWF România, proiectul SOLIDARON va fi implementat în Parcul Natural Munţii Maramureşului, cel mai mare parc natural din ţară, propunîndu-şi să realizeze o evaluare şi cuantificare a costurilor şi beneficiilor a două categorii de ecosisteme -forestiere şi acvatice-, a serviciilor de mediu aferente acestora, dar şi a costurilor de administrare a beneficiarilor direcţi ai ecosistemelor analizate din zina protejată a parcului. „Proiectul doreşte să contribuie la stoparea pierderii biodiversităţii în România, prin îmbunătăţirea legislaţiei, a politicilor din domeniul biodiversităţii şi asigurarea unor scheme de compensare corecte. Per ansamblu, în urma proiectului (care se va finaliza în 30 aprilie 2016, n.r.) ne aşteptăm la o îmbunătăţire a cunoştinţelor şi a cadrului legislativ, a politicilor privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate la sectoare economice”, a punctat managerul de proiect. În Maramureş există 59 de arii protejate (toate categoriile) ce se întind pe o suprafaţă de 245.000 de hectare (38,91%) din judeţ.

wwf_11Studii, campanie, film, curs opţional

În cadrul SOLIDARON, beneficiarii, utilizatorii principali şi furnizorii serviciilor identificate vor fi activ implicaţi în procese de consultare pentru formularea recomandărilor privind îmbunătăţirea cadrului legislativ, au mai anunţat reprezentanţii WWF România. „Problema lipsei cunoştinţelor şi a înţelegerii valorii ecosistemelor naturale din ariile protejate şi a serviciilor oferite de acestea va fi abordată prin elaborarea unor studii complexe pentru evaluarea ecosistemelor forestiere şi acvative şi a serviciilor lor (inventariere, clasificare, cartare). Problema nivelului de informare scăzut al grupurilor ţintă va fi adresată prin diseminarea de materiale informative în cadrul unei campanii de informare şi conştientizare, dar şi prin realizarea unui film pentru publicul larg ce va fi proiectat gratuit în mai multe oraşe din ţară. Un alt rezultat al proiectului va fi includerea conceptului de plată pentru serviciile de mediu în educaţie: un curs opţional va fi oferit studenţilor Facultăţii de Silvicultură din Suceava, putînd fi preluat apoi de alte facultăţi de profil din ţară”, a mai clarificat Alexandra Puşcaş. Ca şi iniţiative de implementare a conceptului de plată pentru serviciile de mediu în Maramureş, echipa WWF a mai lucrat la o schemă cu aceeaşi denumire, axată pe protecţia serviciilor de mediu din zona de recepţie a bazinului hidrografic Firiza-Runcu şi anume furnizarea de apă curată pentru municipiul Baia Mare. Mai mult, în cadrul unui alt proiect, pentru Bazinul Dunării, s-a urmărit testarea în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului a contribuţiei din partea sectorului de turism la activităţile de conservare în ariile protejate. Seminarul s-a încheiat cu prezentarea Cătălinei Bogdan, directorul Parcului Natural Munţii Maramureşului, legată de serviciile de mediu şi dezvoltarea economiei locale în acest parc.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.