Primăria comunei Remetea Chioarului şi Federaţia Asociaţiilor Producătorilor Agricoli APA Transilvania au organizat şi în acest an Ziua Verde a Cartofului, miercuri, 15 iulie, întîlnire profesională la care au participat 35 de cultivatori de cartof din Remetea (9 fermieri), Şomcuta Mare (4), Satulung (2), Mireşu Mare (2), Dumbăviţa (1), Cărbunar, Satu Nou de Sus, Seini, Odeşti, Berchez şi Tăuţii Măgherăuş, plus reprezentanţi de la instituţiile agricole judeţene. Fermierii şi specialiştii agricoli s-au întîlnit în cîmp, în lunca rîului Lăpuş. Culturile sînt foarte frumoase, la suprafaţa cultivată domină porumbul, are 3 m înălţime şi cîte doi-trei ştiuleţi pe fiecare fir.
Cei patru … cartofari
Gazdele, Emanuel Sava, Cornel Butuza, Lucian Raţiu şi Marcel Ardelean, ne-au condus la parcelele de cartof pe care le lucrează. Anul 2015 este favorabil pentru agricultură, cu toate că plantele au trecut şi prin perioade de frig, secetă şi ploaie în exces.
Cornel Butuza cultivă trei soiuri de cartof de consum, materialul certificat pentru plantat fiind adus din Germania, printr-un importator din Avrig. A făcut 4 stropiri contra bolilor şi contra dăunătorilor. Peste 2-3 săptămîni, va începe recoltarea la soiul Bellarosa, care ajunge la maturitate în 90 de zile de la plantare, dar are o producţie mai mică decît soiurile de toamnă, care se vor recolta în luna septembrie. Depozitează tuberculii în beci şi pivniţă, de unde îi vinde pe toată perioada iernii. În luna februarie 2015, nu mai avea nici un cartof de vîndut. Dar în acest an este posibil ca piaţa să fie suprasaturată de cartofi din Polonia. Este posibil şi ca preţul să scadă, de la 0,70-0,50 lei/kg, cît a fost în anii trecuţi. Speră să compenseze pierderile, dacă vor fi, cu veniturile de la celelalte culturi; de exemplu, la grîu a recoltat 4.200 kg pe hectar.
Emanuel Sava cultivă cei mai mulţi cartofi, 3 ha. Are maşină de plantat tuberculi, maşină de recoltat şi sortator. Depozitează în beci, dar ideal ar fi un depozit frigorific, cu instalaţie de umidificare, pentru a împiedica încolţirea şi deshidratarea cartofilor. Cultivă soiurile Bellarosa, Kondor, Julynka, Carrera, pe care le încearcă mai întîi pe suprafeţe mai mici. Producţia este bună, 40 tone pe hectar, dar şi cheltuielile sînt mari. În 2014, a fost secetă accentuată şi fermierii au irigat culturile de cartof de 3-4 ori pe vară. În acest an, o singură dată, dar au atacat gîndacii din Colorado şi Alternarioza, deci au făcut 3-6 stropiri de combatere, cu repectarea dozei pe hectar (80g). La devizul de cheltuieli se adaugă arenda de 150 euro/ha, aici nimeni nu-şi vinde pămîntul, iar cei care înstrăinează terenul cer preţuri mari, de 10.000 euro/ha, fiind sol uşor, de luncă, pentru legume şi cartof.
Lucian Raţiu are două parcele de cîte 50 de ari cu cartof, sămînţa a cumpărat-o din Avrig. Un soi este timpuriu, celălalt este semitîrziu. Prin 5-10 august, va începe recoltarea, speră să obţină 30 de tone pe hectar. A fertilizat culturile cu îngrăşăminte complexe, 500 kg/ha, date fracţionat, inclusiv foliar. La cultura anterioară, a administrat şi îngrăşăminte organice. Cultura cartofului cere o investiţie însemnată, preţul de cost ajunge pînă la 0,40 lei/kg; fermierul rămîne cu diferenţa pînă la preţul de vînzare, un cîştig net aproximativ de 0,10 lei/kg.
Marcel Ardelean a făcut 4 tratamente preventive contra bolii Alternarioza, la avertizare, şi o dată a combătut gîndacii din Colorado cu Calypso. A fertilizat cu NPK 15-15-15 şi foliar. După ce va recolta cartofii, la toamnă va înfiinţa o livadă pe acel loc în pantă, de 1,50 ha. În cîmp se ocupă mai mult de cultura porumbului, a semănat în acest an 12 ha cu porumb boabe, hibrizii Pioneer şi Maissadour. Creşte şi porci, în sistem gospodăresc, pe care ar putea să-l modernizeze şi să-l extindă, dar la ora aceasta producerea de carne nu este rentabilă, de vreme ce preţul oscilează între 4,50 şi 6 lei/kg în viu, iar un purcel înţărcat costa 52,50 lei la tîrgul de luni din Şomcuta Mare.
“minune” Bellarosa
Şi totuşi, gospodarii şi fermierii din Remetea lucrează terenul, tot cîmpul este verde, pentru că ei ştiu faptul că orice s-ar întîmpla pe lumea aceasta agricultura nu te lasă să mori de foame.
Terenul agricol nu se vinde
Cei patru fermieri au recoltat fiecare cîte un cuib de cartof din cultura lor (nu sînt buni de consum, decît după trecerea unei perioade de pauză de la ultima stropire), în care la ora aceasta se află cîte 10-18 tuberculi mai mari şi mai mici, cu greutatea în jur de 1 kg, care creşte zi după zi cu zece – cincisprezece grame. Producţia la cele 26.000 de cuiburi va fi între 30.000 şi 40.000 de kilograme de tuberculi pe hectar. Fertilizarea se face de regulă cu găinaţ cumpărat de la fermele avicole din Seini (cam 20 t pe hectar, la 4-5 ani) şi 500 kg/ha de îngrăşăminte minerale, administrate în mai multe reprize. Tratamentele contra Alternariozei şi manei se execută (de preferat) cu maşini de stropit care turbionează şi amestecă jetul de pesticid lichid cu aerul, pentru ca fungicidele să ajungă pe toată planta şi s-o protejeze nu doar pe faţa superioară a frunzelor. Se folosesc anvelope cu balon îngust. Se fac şi două erbicidări, pre şi post emergent. Cheltuielile urcă la 8.000 lei/ha.
Primarul Ioan Buzdugan ne spune că în comună sînt circa 100 ha de culturi de cartof, iar cantităţile de tuberculi care nu se pot comercializa sînt date în hrană animalelor. Fermierii îşi vînd produsele agricole de regulă la piaţa angro sau en detail din Baia Mare, sau la cantine, restaurante, aprozare, pe baza atestatului eliberat de primărie. Calitatea cartofilor de Remetea este recunoscută, soiurile roşii şi albe sînt pentru consum uman, tuberculii nu se sfărîmă la fierbere, precum cei de import, şi au gust de … picioică. Terenul agricol în zona Remetea nu se prea vinde, ci de regulă se arendează cu plata în natură, contra a 30% din producţie pentru proprietar, plus subvenţia APIA. Persoanele fizice nu au probleme să practice acest sistem de închiriere, însă la persoanele fizice autorizate şi la persoanele juridice apar controverse legate de declararea veniturilor la fisc. Agricultorii sînt sfătuiţi să îşi identifice corect suprafeţele de teren pe care le deţin şi categoria de folosinţă, pentru a nu fi sancţionaţi de APIA, cînd sînt prinşi la controale că au făcut supradeclarări. Un fermier din Remetea trebuie să dea 40.000 lei înapoi, la stat, pentru că a luat subvenţie şi pentru pomii fructiferi, şi pentru fîneaţă, pe acelaşi teren.
Vine ministrul…
După două ore de discuţii la patru parcele cu soiuri diferite, primarul Ioan Buzdugan şi viceprimarul Teofil Todea i-au invitat pe participanţi la prînz, unde discuţiile au fost tot despre temele profesionale de actualitate (subvenţii şi fonduri nerambursabile), timp de încă două ore. (Tradiţia locală în cultura de cartof a fost pornită după 1990, de mecanizatorul agricol Gheorghe Bodran, cel care a cumpărat utilajele specifice acestei culturi de la IAS-ul aflat în lichidare şi a început să planteze cartof pe suprafeţe mari.) Dr. Claudiu Frînc, preşedintele Federaţiei APA, le-a mulţumit gazdelor pentru oportunitea de-a se întîlni cu producătorii de cartof şi i-a invitat pe fermieri la Caravana PNDR, ce va avea loc luni şi marţi, 20 şi 21 iulie, cînd ministrul Agriculturii Daniel Constantin va fi aşteptat în 3 comune din Maramureş, Fărcaşa, Ocna Şugatag şi Copalnic Mănăştur.
