Corul EUPHONIA din Tămaia – premiul III la Ohrid (Macedonia)

În perioada 27 – 31 august 2015, în bãtrânul şi frumosul oraş Ohrid din Macedonia, a avut loc Festivalul Coral internaţional. 22 de coruri din 11 ţãri europene au trecut de preselecţie, multe dintre ele fiind coruri ale unor academii sau licee de muzicã, de un nivel artistic excepţional. Printre corurile acceptate în competiţie s-a numãrat şi Euphonia din satul Tãmaia (comuna Fãrcaşa), dirijat de Cosmin Lauran, care a obţinut premiul al III-lea. O performanţã remarcabilã pentru un cor bisericesc dintr-un sat din Maramureş, ai cãrui membri nu au studii muzicale şi care au participat pentru prima oarã la un concurs internaţional coral. Ca reporter din partea „Graiului”, mi s-a oferit posibilitatea sã însoţesc corul Euphonia la festivalul din Macedonia.

Un cor de nota 8

Iniţiativa înscrierii la acest festival de prestigiu i-a aparţinut dirijorului Cosmin Lauran, profesor de religie la Liceul Teoretic „Emil Racoviţã” din Baia Mare şi cantautor de muzicã folk. Dar participarea efectivã nu ar fi fost posibilã fãrã sprijinul financiar al Primãriei Fãrcaşa, care s-a dovedit, încã o datã, a fi alãturi de corul Bisericii ortodoxe din Tãmaia. Maramureşenii au evoluat în competiţie sâmbãtã, 29 august, seara, pe scena Sãlii de diamant a Hotelului Inex Gorica (5 stele) din Ohrid, reuşind sã convingã juriul foarte exigent cã meritã sã se situeze pe podium. Juriul a fost internaţional, format din cinci membri şi condus de compozitorul macedonean Za­pro Zaprov. Membrii au acordat un punctaj fiecãrui cor, în funcţie de câteva criterii, şi au fãcut anumite observaţii scrise referitoare la prestaţia sa; la final, s-a fãcut media punctajului, iar în funcţie de aceasta au fost acordate premiile. Din maximum 100 de puncte posibile, Corul Euphonia a ob­ţinut 71,67 puncte. Remarcabilã a fost şi prestaţia dirijorului, cãruia preşedintele juriului i-a acordat 89 de puncte. Din România a mai participat la concurs doar Corul Caedonia din Sibiu, condus de Florin Soare. Marele Premiu a fost obţinut de Youth Choir Canto de la Şcoala de Muzicã Czeslaw Niemen din Polonia.

„Deşteaptã-te, române”, pe strãzile Ohridului

Dar festivalul nu a constat doar în înfruntarea corurilor pe scena Sãlii de diamant a Hotelului Inex Gorica. Joi, 27 august, strãzile centrale din Ohrid au rãsunat de vocile coriştilor din toatã Europa. Dupã lãsarea întunericului, de abia sosiţi de pe drum, maramureşenii au cântat şi ei în centrul oraşului, pe malul lacului Ohrid, la adã­postul drapelului României. Macedonenii şi turiştii au putut asculta piese precum „Patria mea”, „Deşteaptã-te, române”, „Ştefan, Ştefan, domn cel mare”, câteva pricesne, dar şi foarte frumoase piese macedonene, cerute obligatoriu pentru toţi concurenţii. Într-una din zile, „Corul robilor” din opera „Nabucco” a rãsunat în limba românã în amfiteatrul antic din partea veche a oraşului Ohrid, în aplauzele numeroşilor tu­rişti.
Pe tot parcursul excursiei, membrii corului au fost un exemplu de armonie şi coeziune, certurile sau disputele lipsind cu desãvârşire, şi buna dispoziţie învãluind întregul grup. Obişnuiţi cu munca grea, la serviciu, în agriculturã şi acasã, maramure­şenii s-au bucurat la maximum de acest prilej de relaxare, chiar dacã emoţiile nu au lipsit. Ei s-au arãtat dornici de a vizita cât mai multe locuri, curioşi a afla lucruri noi despre aceastã parte de Europã prea puţin cunoscutã, în special despre tradiţiile şi economia Macedoniei, dar şi despre spiritualitatea acesteia.

Cămaşa din Tămaia, pe scena de 5 stele

Parte din sufletul satului Tãmaia a ajuns şi în cel mai vestit oraş turistic al Macedoniei. Îmbrãcaţi cu cãmãşi tradiţionale, brodate cu albastru, cum e tradiţia în satul situat la interferenţa Ţãrii Chioarului cu Ţara Codrului, coriştii erau impresionanţi. Corul din Tãmaia are o veche tradiţie, el fiinţând, cu întreruperi, încã din 1918. În forma sa actualã, corul existã din noiembrie 2011, când profesorul Cosmin Lauran a fost invitat la pupitrul dirijoral. De atunci, corul este aproape nelipsit la liturghia duminicalã din Biserica ortodoxã din Tãmaia, însã a participat la slujbe religioase şi în alte biserici, la festivaluri de colinde sau a fost invitat la diferite televiziuni locale. În decembrie 2014, Euphonia a înregistrat un album de colinde şi a obţinut premiul al II-lea la Festivalul Coral Naţional de la Orãş­tie. La acelaşi festival, corul a fost rãsplãtit cu un premiu special pentru interpretarea unui cântec tradiţional.

Religie şi turism

Excursia maramureşenilor a avut un rol educativ, dar a fost şi o bunã ocazie de relaxare. Trei au fost excursiile la care coriştii din Tãmaia au participat de-a lungul sejurului lor în Macedonia: un tur al pãrţii vechi a oraşului Ohrid, un tur al „oraşului podurilor şi al poeziei” – Struga şi o vizitã la Mãnãstirea Sf. Naum, situatã la 30 km de Ohrid, într-un peisaj superb. Excursiile au fost ghidate şi au constituit ocazii excelente pentru români de a cunoaşte mai bine aceastã ţãrişoarã, deosebit de frumoasã. Locuitã de ortodocşi (75%) şi musulmani (25%), Macedonia este presãratã cu biserici, mã­nãstiri, dar şi moschei. Una dintre cele mai frumoase biserici din Ohrid este Sfânta Sofia (secolul XI), dar me­reu va rãmâne întipãritã în memoria maramureşenilor micuţa bisericuţã adãpostitã într-o peşterã din preajma oraşului Struga. Foarte aproape de aceasta se aflã un complex mãnãstiresc ortodox, a cãrui „convieţuire” cu câţiva agenţi economici din domeniul turismului este cel puţin surprinzãtoare. Terenurile au fost vândute sau concesionate de mãnãstire unor terase şi hoteluri, dar afacerile nu merg prea bine, fapt pus de localnici pe seama nepotrivirii dintre religie şi asemenea activitãţi. În timpuri strãvechi, mãnãstirea avea alte preocupãri, acesta fiind un loc de popas pentru macedoncenii atinşi de boalã sau care îşi aşteptau sfârşitul.

„Perlele” lacului Ohrid

Dar principala atracţie a Ohridului o constituie lacul cu acelaşi nume, cu o apã incredibil de limpede şi curatã. Denumit de localnici „marea cu apã dulce a Macedoniei”, lacul Ohrid are 15 km lãţime şi 30 km lungime, fiind situat la graniţa cu Albania. Lacul şi zonele dimprejur au fost luate sub protecţia UNESCO, datoritã frumuseţii peisajului, dar şi a vestigiilor din perioada romanã, care se re­gãsesc în zonã.   În partea veche a oraşului Ohrid se aflã un sit arheologic unde se pot vedea urmele unei pieţe din perioada romanã, mozaicuri, urmele unei bazilici. În apropiere se construieşte viitoarea universitate a oraşului.
Tot pe malul lacului Ohrid se aflã situat oraşul Struga, cunoscut românilor pentru Festivalul de Poezie anual, al cãrui Mare Premiu (Cununa de aur) a fost obţinut şi de Nichita Stã­nescu în 1982.  Poetul ro­mân are, de altfel, un mic monument în centrul urbei, într-un parc unde fiecare copac a fost sãdit în onoarea unuia dintre câştigãtorii Marelui Premiu al festivalului. Pe monument este inscripţionatã, în românã şi macedoneanã, poezia „Viaţa mea se ilumineazã”, precum şi biografia poetului, pe scurt. Prin apropiere trece Aleea poeţilor, care se sfârşeşte în centrul oraşului. Ea este paralelã cu râul care izvorãşte din lacul Ohrid şi în care localnicii se scaldã chiar acolo, în centrul oraşului, în faţa teraselor unde turiştii îşi beau cafeaua sau berea.

Macedonia, cu bune şi rele

Macedonia este o ţarã micã şi sãracã. Este renumitã pentru vinurile sale, dar şi pentru „perlele de Ohrid”, bijuterii pe care turiştii le cumpãrã, alãturi de alte suveniruri. În Ohrid, principala activitate a localnicilor este turismul. Şomajul este foarte mare (40%), iar printre alte preocupãri ale macedonenilor se numãrã extragerea minereurilor şi a marmurei din munte, precum şi agricultura. În ceea ce priveşte industria, investitorii sunt în principal germani sau italieni, macedonenii fiind angajaţi ca muncitori. Deşi lacul Ohrid este plin de pãstrãvi, peştele e scump la Ohrid. Drumurile nu sunt foarte bune şi, uneori, curã­ţenia lasã de dorit. Dar Macedonia a fost binecuvântatã cu peisaje superbe, iar asta o salveazã.