Scrisoare din America. Doamna Harriet, în destinul ţării sale

0
559

În căutarea unor detalii sugestive, mai puţin vehiculate, despre părinţii fondatori ai Americii, am ajuns şi în Librăria Barnes and No­ble din Philadelphia. Ioana îmi spunea că sub acest nume un puternic lanţ de librării este răspândit în toată America.
Mi-a atras atenţia numărul mare de rafturi cu volume de istorie şi biografiile multor personalităţi din lumea politică, ştiinţifică şi literară. Librărie cu etaj şi scară rulantă. Cărţi, multe cărţi. Dar şi cumpărători. Mitul ajuns în România că americanii fug de cărţi aici mi s-a dovedit şubred. M-a iscodit un gând: care a fost prima carte citită de mine din literatura americană. Nu mi-a fost greu să-mi lămuresc amintirea. Nu a fost o carte, ci mai multe. Scrise de Mark Twain şi Harriet Beecher Stowe. Le citeam pe rând cu Andrei Făt, colegul de şcoală generală din Deseşti.
Aici, în librărie, m-am simţit un cititor cunoscut de personaje care nu şi-au pierdut farmecul. Nici Huckleberry Finn, nici prinţul şi cerşetorul. Nici sclavul Tom al doamnei Harriet, care parcă mă privea de pe coperta unei ediţii de lux. În biblioteca Ioanei am găsit volumul doamnei Harriet în româneşte. L-am recitit într-un fel de comuniune secretă cu locurile în care se resfiră povestea. Mi-am dat seama că am găsit un nod al evenimentelor care au dus la fondarea Americii. Mi-am ordonat gândurile după reţeta detaliului semnificativ. Doamna Harriet şi-a publicat romanul „Coliba unchiului Tom” în 1852. Într-o perioadă de fierbere socială şi politică în State, pe fondul relaţiilor dintre sclavi şi stăpânii lor. Şi cum nu am fost tot timpul asincroni în istorie, romanul a fost tradus în limba română la un an după apariţie pe pământ american, de Teodor Codreanu. În America, imediat după apariţie, s-a vândut ca pâinea caldă. A doua carte căutată, după Biblie.
Acţiunea se petrece în Kentucky. Un fermier bun la inimă este obligat să vândă din sclavi pentru a-şi acoperi nişte datorii. Decide să-l vândă pe unchiul Tom, credinciosul şi devotatul lui sclav, şi pe Harry, fiul frumoasei Eliza. De aici, doamna Harriet ţese o poveste palpitantă, romantică, evident, care a creat mai multe stereotipuri despre negri. Cel al mamei negre, Mammy, şi Tom, servitorul conştiincios, stoic, credincios stăpânului alb. Dar şi portretul crud al stăpânului de sclavi, Haley.
Doamna Harriet crede că nu poate fi povestită sau concepută nici o tragedie care să egaleze înfrico­şă­toarea realitate a scenelor ce se petreceau zilnic la adăpostul legilor americane de atunci şi al crucii lui Cristos. Fiică de preot şi soţie de profesor teolog, doamna Harriet era profund credincioasă. Pentru ea, credinţa şi sclavia nu aveau cum să se împace. Numai iubirea creştină poate duce la libertate.
Impactul istoric al cărţii în epocă a fost enorm. În 1862, când preşedintele Lincoln s-a întâlnit cu doamna Harriet, a exclamat: „deci aceasta este mica doamnă care a declanşat un război atât de mare?” (este vorba de războiul civil, 1861-1865), un conflict politic şi militar între Nord şi Sud, având ca motiv sclavia. Nu a existat nici un scriitor american care să fi avut o atât de mare influenţă asupra societăţii în care a trăit. Doamna Harriet şi-a conceput cartea ca un instrument pentru venirea zilei când lumea nu va fi condusă prin forţă, ci prin iubirea creştină. De altfel, autoarea a spus că romanul a fost inspirat şi scris de Dumnezeu.
O carte care a contribuit serios la o răscruce în istoria Americii: abolirea sclaviei. În timp ce în Nord era un bestseller, în Sud era interzisă. Între timp, preşe­dintele Lincoln a abolit oficial sclavia (6 decembrie 1865). La 150 de ani de la ratificarea celui de-al 13-lea Amendament al Constituţiei, preşedintele Barack Obama, la Capitol Hall, aminteşte că: cicatricile păcatului originar al naţiunii noastre sunt în continuare cu noi şi astăzi.
Dacă preşedintele Lincoln a schimbat America cu preţul vieţii, doamna Harriet, prin celebra ei carte, a stârnit schimbarea. Este şi ea, astfel, un părinte fondator al Americii.
Wilmington, decembrie 2015

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.