Recenta apariţie editorială a prof. univ. dr. Nicolae Iuga, „Şapte păcate împotriva Spiritului” (Ed. Limes, 2016), este o veritabilă „Carte de învăţătură”. Profunda fibră filosofică a autorului îşi pune apăsat amprenta şi pe acest volum (ca autor unic, al cincisprezecelea). De altfel, Nicolae Iuga dovedeşte că este deopotrivă şi un iscusit, exigent pedagog.
În totalitatea lui, volumul convinge pe deplin, cu argumente istorico-filosofice, care sînt păcatele de neiertat împotriva Spiritului – şi, mai cu seamă, de ce nu pot fi ele iertate. Sumar înşiruite, acestea ar fi: confuzia gravă între a vedea şi a gîndi – păcat impardonabil împotriva Spiritului; mai departe, ipocrizia, masca şi chipul – împreună; într-un alt registru, distrugerea puterii economice şi a specificului Spiritului european; tot aşa, distrugerea fizică a cetăţilor, în scopul de a distruge Spiritul; şi, nu în ultimul rînd, e şi un alt păcat comis împotriva Spiritului, producerea unei confuzii totale între bolşevism şi „democraţia americană”. În fine, sînt metodic surprinse, nuanţat, şi păcatele bisericilor creştine tradiţionale împotriva Spiritului.
Tuşele grave ale „argumentelor” lui Nicolae Iuga vin din Biblie, apoi din titanii filosofiei: Diogene, Hegel, Heidegger, Blaga, Eliade, Forster, Nietzsche, Platon, pînă la G. Sartori, O. Drimba, K.R. Popper, A Besancon, H. Kung, A. Marga.
Răbdător peste măsură, povăţuitor şi rafinat observator al cotidianului, Nicolae Iuga scrie printre altele, cu majuscule: „Dacă va grăi cineva blasfemie împotriva Fiului lui Dumnezeu i se va ierta lui, pentru că EL ca Dumnezeu este intangibil, este imun la răutăţile oamenilor. Dar blasfemierea, ştirbirea, rănirea, uciderea unei singure manifestări particulare a Spiritului afectează grav, iremediabil şi ireversibil substanţa spirituală a întregii umanităţi. De aceea păcatul împotriva Spirtului nu se va ierta în veac”.
Valeriu SABĂU