La mai bine de un secol de la declanşarea Primului Război Mondial, istoriografia română a reacţionat cu câteva cărţi de temelie, fiind un subiect fascinant pentru istorici, politicieni, sociologi. În această recuperare se înscrie şi volumul “Primul Război Mondial şi realităţile demografice din Transilvania. Familie, moralitate şi raporturi de gen” a prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetător ştiinţific la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. Recent, la Bucureşti, la cea de-a XXIV-a ediţie a Simpozionului de istorie bancară “Cristian Popişteanu”, organizat de Banca Naţională a României, volumul apărut la Editura Şcoala Ardeleană (Cluj-Napoca 2015) a obţinut Premiul “Silviu Dragomir”. Autorul are specializare în istoria modernă a României şi demografie istorică. A publicat ca unic autor şi în colaborare la edituri din România, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia, precum şi sute de studii în reviste şi volume colective din ţară şi străinătate. Semnalăm o recentă apariţie a “Istoriei Transilvaniei”, în colaborare cu acad. Ioan Aurel Pop, rector al universităţii clujene. Istoricul schimbă modul de abordare, câmpul investigaţiei istorice. Se proiectează o nouă viziune, care aduce în prim plan mulţimile care au făcut războiul în Europa. Istoricii români au pus accentul pe statalitate, pe unificarea teritoriilor locuite de români pentru împlinirea actului din 1 Decembrie 1918. Profesorul universitar Liviu Maior, în prezentarea făcută cărţii, distinge cele două perioade ale Marelui Război: intervalul 1914-1916 şi apoi 1918. După cum se ştie, a fost vorba despre Regatul României, şi mai puţin de celelalte teritorii locuite de români. Pentru cei din Maramureş, Transilvania, Bucovina, Basarabia, perioada primilor doi ani ai războiului a fost mai puţin comentată. Tocmai asta face istoricul Ioan Bolovan, “pentru a îndrepta lucrurile, pentru a fi corecţi faţă de cei peste un milion de români înregimentaţi în armata austro-ungară sau în cea ţaristă, dar şi pentru unguri, germani, evrei, ţigani, locuitori ai acestor provincii afectaţi în egală măsură de război”, precizează profesorul Maior. Cartea profesorului Ioan Bolovan dă răspunsuri la multe întrebări, bazându-se pe surse de natură statistică, apărute în peisajul european. Şi prin aceasta este convingător. Autorul este preşedinte al International Commission for Historical Demography, cu sediul la Geneva.