Austria, cu jumătăţile ei

0
475

După ce a pus Europa într-o serioasă îngrijorare, Austria şi-a ales preşedintele, în persoana profesorului de economie naţională, dr. Alexander Van der Bellen. Emoţia a fost stârnită de primul tur de scrutin, când tehnicianul de zbor Norbert Hofer (45 de ani) a fost favoritul. A venit şi al doilea tur, cum se întâmplă într-o democraţie care se respectă, şi a dat câştig de cauză domnului Bellen. Reamintesc că tehnicianul de zbor proiecta Austria într-o zonă de extremă dreapta, cu consecinţe serioase pentru fragila Uniunea Europeană. Despre asta am scris la timpul potrivit, când spuneam că vulturul heraldic negru şi-a amintit de originea sa imperială. Candidaţii la preşedinţia Austriei au profitat serios din frica alegătorilor în faţa migraţiei şi a sărăciei. Deşi Austria nu o duce atât de rău cu nivelul de trai. Ne mai aducem aminte că, prin 1986, austriecii l-au ales pe Kurt Waldheim, fost secretar general ONU, după care a urmat o izolare internaţională. Ceea ce l-a făcut pe fostul cancelar austriac Bruno Kreisky să exclame: “Învăţaţi istoria!” Ţara cu capitala la Viena are ciudăţeniile ei. Caută, dar câteodată nici ea nu ştie bine ce. Aşa a ieşit la rampa politică Haider, frate de partid cu Hofer, pe care nu-l putem uita: “În Austria există două feluri de imigranţi: hoţii români de buzunare şi alţii”. Haider spunea asta prin anul 2000. Apoi a avut un accident de maşină care i-a fost fatal. Austria tot încearcă întâlnirea cu istoria. Domnul Bellen a câştigat la mustaţă (chiar are o firavă mustăcioară) cu Norbert Hofer (50,3%). L-a ajutat votul prin corespondenţă. Cine este domnul Bellen? S-a născut în 1944 la Viena. “Drumul meu a fost de la un capitalism arogant la un liberal de stânga generos”, scria el în urmă cu cinci ani. Are rădăcini olandeze, din tată rus şi mamă estoniană, care au fost refugiaţi. În 1958 devine cetăţean austriac. Profesor la Universitatea din Viena, parlamentar şi preşedinte al partidului verzilor. A candidat din ipostaza de pensionar. Preşedintele federal are doar o funcţie de reprezentare, Austria fiind o republică parlamentară. Cancelarul este cel care dă tonul. Domnul Christian Kern, actualul cancelar, nu e tehnocrat. A transferat gratuit imigranţii pe trenurile căilor ferate austriece. Crede în economia inovaţiei: “Acela care nu are viziuni ar trebui să consulte un medic”, afirma cancelarul. Nu a fost de partea lui Hofer şi a partidului său. Aşa că, la aflarea rezultatelor alegerilor, a declarat: “Votul de protest a fost înţeles!” Coaliţia de la guvernare este pe nisipuri mişcătoare. Oricând se poate recurge la provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Ar fi un joc cu risc. Sondajele arată că această situaţie ar duce la un câştig istoric pentru partidul lui Norbert Hofer, cotat în prezent cu 35%. Citind un articol pe tema alegerilor din Austria, am dat de părerea lui Hans Kelsen, autorul Constituţiei austriece, care spunea: “Democraţia prezumă existenţa cetăţeanului cult, care nu se va găsi niciodată într-o majoritate”. Chestiune adevărată, de care nu se face mare înţelegere niciodată. Adică e valabilă axioma: un om, un vot! Da, dar de lider nu se ţine seama? Că doar el este pe afiş. Se spune că noul preşedinte va fi în continuare notarul statului. Are ce gestiona. Cu toate frecuşurile politice, Austria este o ţară cu un PIB de râvnit. Deşi Hofer a pierdut la alegerile prezidenţiale, el poate deveni noul cancelar. Chiar fără acordul Uniunii Europene. Fostul tehnician de zbor, rămas cu urmări după un accident aviatic, ar putea serios da de furcă proiectului UE. De aceea noul preşedinte a spus: “Suntem egali. Sunt două jumătăţi care formează Austria, de importanţă egală”. Dar în democraţie, egalitatea provoacă oricând surprize. Depunerea jurământului va avea loc peste o lună. De stabilitatea Austriei depinde închegarea Uniunii Europene. Din care e bine că facem şi noi parte! Cu toate părerile alunecoase ale unora.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.