Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş • Simpozionul Naţional – Săliştea de Sus

0
1666

Dacă până acum m-am referit la prezenţa academicienilor, a profesorilor universitari la cea de-a VIII-a ediţie a Simpozionului Naţional de la Săliştea de Sus, 13-14 august, a venit vremea să prezint comunicările susţinute de intelectualii de la Universităţi din ţară dar mai ales la cei din Maramureş. Fiecare discurs a conţinut idei importante care au stat sub semnul culturii şi civilizaţiei româneşti. Ca de fiecare dată, preţioasele gânduri s-au adunat în volume coordonate de profesorul Simion Iuga, care, fără teama de a exagera, au devenit tezaur de idei, rod al cercetărilor făcute cu probitate intelectuală. Voi enumera cele perindate în acest an.

Aspect de la dezbaterile pe secţiuni
Aspect de la dezbaterile pe secţiuni

Dr. Livia Ardelean a susţinut în plen câteva consideraţii despre “Istoria localităţii Săliştea de Sus în secolele XIV – XVIII”. Celebrul tenor Ion Piso, care împreună cu distinsa lui soţie Livia, (născută Filipaşcu), au întemeiat la Vişeu de Sus “Centrul Documentar Expoziţional al Nobilimii Maramureşene Române”, ne-a vorbit într-un stil propriu despre familiile nobile din Săliştea de Sus. Universitarul din Iaşi, dr. Nicu Gavriluţă, a susţinut comunicarea “Credinţe, ritualuri şi simboluri maramureşene actuale specifice ciclului pascal”, iar doamna dr. Cristina Gavriluţă a făcut o analiză despre “Tradiţie şi modernitate în familia românească”. Dr. Julia Grad, de la Universitatea Babes-Bolyai, (de loc din Săliştea de Sus), ne-a atras atenţia despre “Locul ca brand. Studiu de caz: Maramureş”. Un alt săliştean, Vasile Timur Chiş, ne-a făcut cunoştinţă, cum s-ar zice, cu “Fauna şi flora de pe teritoriul administrativ al localităţii Săliştea de Sus”.

Prof. Dan Dungagiu şi Gheorghe Pârja
Prof. Dan Dungagiu şi Gheorghe Pârja

În acelaşi ton, dr. Ion Iuga ne-a explicat un fenomen de luat în seamă “Turismul de tip Greenways” – un studiu de caz: “Drumul moştenirii maramureşene un mijloc de promovare şi valorificare a culturii şi spiritualităţii maramureşene”. O prezenţă constantă la aceste manifestări este cea a cercetătorului ştiinţific de la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară “Sextil Puşcariu” al Filialei Cluj a Academiei Române, Dumitru Loşonţi. În acest an a susţinut comunicarea “Note de toponimie maramureşeană”. Apoi, universitarul timişorean, dr. Vasile Fărţilă “ne-a apropiat de toponimia bănăţeană”. De actualitate mi s-a părut comunicarea dr. Vasile Timiş despre geopolitica spaţiului orodox la începutul secolului XXI. Ne-a vorbit cu aplecare despre “Sinodul panortodox din Creta, imu­nizare ecumenică sau vulnerabilitate eclesială”. Universitarul clujean dr. Nicolae Gudea a privit dintr-un unghi mai puţin ştiut “Creş­tinismul daco-roman. Probleme de datare şi urmările lor”. În ton cu frământările actuale dr. Cornel Grad a vorbit despre “Trasarea şi re-trasarea frontierelor din partea de nord-vest a României”.

Preşedintele Academiei interesat de invenţiile  lui Ştefan Marinca
Preşedintele Academiei interesat de invenţiile
lui Ştefan Marinca

Ca de fiecare dată, dr. Ilie Gherheş vine cu o viziune proprie asupra unor teme istorice mai puţin abordate. De data aceasta, a supus asistenţei “Disputa dintre maramureşenii autohtonişti şi regăţeni în primul deceniu de după Marea Unire”. Cu Ioana Dăncuş am trecut apa Tisei şi am aflat despre “Obiceiuri şi credinţe în legătură cu naşterea la românii din dreapta Tisei”. Dr. Mihai Dăncuş a creionat “Câteva date despre casa monument ce a aparţinut familiei nobile «Buftea de Cuhea»”. Adrian Rezeanu, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, de data aceasta, a făcut portretul “Preasfinţiei Sale Valerian Zaharia, episcopul ortodox al Oradei şi Maramureşului”. Prof Cristina Chereji, în contextul istoric şi de cultură actual, ne-a vorbit despre “Situl arheologic Medieşu Aurit”. Trei intelectuali de marcă de pe Valea Izei s-au aplecat asupra unor teme din zonă. Dr. Ion Petrovai l-a evocat pe “Dr. Ioan Chindriş de Ieud şi întoarcerea la obârşii”, prof. Dumitru Chiş a evocat o perioadă din istoria Şcolii din Săliştea de Sus (1792-1910), iar prof. Simion Iuga, emblema acestei manifestări, ne-a adus aminte de Cenaclul şcolar şi revista “Semnal” (1967-2008) care a însemnat mult pentru tinerii de pe Valea Izei. Dr. Maria Roşan Meze a făcut câteva “Precizări referitoare la activitatea Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş în anii interbelici”.

Julia Grad expune comunicarea
Julia Grad expune comunicarea

Iar prof. Mihaela – Cristina Gherheş a marcat 90 de ani de la moartea celebrului medic Gheorghe Bilaşcu, “regele dinţilor”. Ca de fiecare dată, dr. Nicolae Iuga, spiritul coagulator al manifestării, ne aduce teme suple din zone mai puţin ştiute. De data aceasta ne-a vorbit despre “Ordinul Dragonului raportat la arhetipurile inconştientului”. Dr. Mihaela Frunză ne-a propus “Argumente pentru un program de filosofie pentru copii”.
Anume am lăsat la sfârşit trei comunicări care mi-au captat interesul şi, cred, au ridicat sus ştecheta manifestării pe secţiuni de la Săliştea de Sus. Prof. univ. dr. Ştefan Marinca (ne naştere din Budeşti), un nume care trebuie cunoscut mai plenar şi de noi (că în alte ţări ale lumii este luat în seamă), ne-a prezentat comunicarea “Invenţii româneşti în SUA”. Am văzut cum preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, a arătat mare interes faţă de prietenul nostru inventatorul. Apoi, Jennifer Amet-Nemeth ne-a trezit interesul despre “Tradiţiile şi obiceiurile autohtonilor Siux din Dakota de Sud”. Iar partenerul de viaţă, dr. Eduard Nemeth de la UBB, ne-a dus hăt departe în istorie povestindu-ne despre “barbari” şi romani la frontierele romane. Aceasta a fost partea a doua a panoramei intelectuale din acest an de la Săliştea de Sus (partea întâi a fost cea cu prezenţa academică). Fiecare dintre dumneavoastră îşi poate da lesne seama că şi în acest an, în aşezarea de pe Valea Izei, energia ideilor a fost la ea acasă. Cred că este de luat în seamă că întâlnirea se întâmplă sub semnul bucuriei de a ne cunoaşte. De a şti pe ce lume trăim.

Acad. Ioan Aurel Pop arată prof. Simion Iuga şi primarului Ştefan Iuga orizonturile istoriei
Acad. Ioan Aurel Pop arată prof. Simion Iuga şi primarului Ştefan Iuga orizonturile istoriei

Încă o dată mulţumiri celor care fac din Săliştea de Sus o reşedinţă a înţelepciunii unde ne putem da seama de unde venim şi încotro mergem. Totul s-a desfăşurat în ambianţa expoziţiei lui Felician Săteanu. La sesiunea de comunicări, pe cele două secţiuni, au participat: acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Emil Burzo, acad. Dumitru Mircea, ministrul Educaţiei, acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babes-Bayai, dr. Vasile Iuga şi dr. Dan Dungaciu. Fiecare a avut puncte de vedere în legătură cu ideile cuprinse în comunicări. În acest fel şi simpozionul din acest an şi-a încununat aura de a fi de rang naţional. Ne vedem la anul viitor.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.