România trebuie să respecte politica comună în domeniul transporturilor, pentru crearea unei mobilităţi sustenabile. Şi Baia Mare are probleme de acest fel, autorităţile locale lucrează la elaborarea unui Plan de mobilitate urbană durabilă – cetăţenii pot trimite propuneri pe adresa de e-mail sump@baiamare.ro. Noi solicităm ca programul şcolilor să înceapă la ora 9, cum se practică şi în alte ţări europene, iar pentru viitorul apropiat, Baia Mare să devină oraş preponderent pietonal.
Traficul rutier prea intens periclitează sănătatea locuitorilor (apar afecţiuni pulmonare). Rare sînt gospodăriile fără de autoturism şi tindem ca fiecare membru din familie să deţină maşină. În curînd, în oraş vor fi mai multe autovehicule decît oameni, iar efectele de poluare sînt grave. Avem însă avantajul că ne deplasăm rapid dintr-un loc în altul, poţi ajunge în Occident mai repede şi mai ieftin decît la Bucureşti.
Traficul rutier din municipiul Baia Mare este aproape blocat la orele de vîrf, ajungi la serviciu mai repede dacă mergi pe jos. Autorităţile publice se văd obligate să conceapă planuri de evitare a aglomerării rutiere, apar ambuteiaje şi gîtuiri ale traficului, oricîte încercări fac urbaniştii să fluidizeze circulaţia. Probleme ridică şi intersecţiile semaforizate, trebuie să aştepţi trei cicluri roşu-verde pentru a trece. Intersecţiile nesemnaforizate, cu prioritate de dreapta, se blochează la orele de vîrf. La sensurile giratorii, construite pentru a fluidiza traficul, se creează cozi mari. Accesul în artera principală de pe străduţe este greoi, trebuie să forţezi intrarea. Dimineaţa, trecerile de pietoni nesemaforizate devin piedici pentru traficul auto.
Ce este de făcut? În ultimii ani, Primăria a construit mii de noi locuri de parcare, bulevardele sînt însoţite de parcări pe ambele părţi. Numărul de garaje construite este mare (circa 16.000), ceea ce a dus la diminuarea substanţială a spaţiilor verzi dintre blocurile cu locuinţe, însă demolarea garajelor nu ar duce la mărirea suprafeţei de spaţii verzi, ci la retrocedarea terenurilor şi apariţia de noi blocuri, mărind şi mai mult densitatea de oameni şi maşini pe kilometru pătrat.
Problemele nu sînt simple. Controlul traficului în creştere trebuie să ducă nu doar la eliminarea ambuteiajelor şi a timpului pierdut de pasageri, ci şi să minimizeze costurile cauzate de accidentele rutiere, de afecţiunile căilor respiratorii, de schimbările climatice, de zgomot, de efectele nocive asupra mediului. În concluzie, optimizarea sistemului de transport este obligatorie.
Există şi soluţii la îndemîna autorităţilor locale şi a noastră, a cetăţenilor. Baia Mare a pornit cu stîngul pe această cale, cheltuind sume foarte mari pentru reparaţia şi modernizarea drumurilor şi a parcărilor. În 2015, a alocat 40 de milioane de lei pentru transporturi, din bugetul de 300 de milioane de lei. Modernizarea străzilor, vizibilă peste tot, de la centura oraşului la bulevardele principale, era necesară, dar a urmat efectul advers de creştere a poluării cu gaze de eşapament. Consiliul Local Baia Mare trebuie să-şi redirecţioneze investiţiile spre construirea de piste de biciclete şi spre transportul public verde. Impozitul pe autovehicule ar putea să fie dublat, iar preţul bicicletelor să fie subvenţionat de stat. „Prima maşină” să fie înlocuită cu „Prima bicicletă”. Trebuie să ne pregătim pentru viitor, Strategia UE prevede după 2030 interzicerea circulaţiei autovehiculelor prin localităţi, cu excepţia celor pentru transportul în comun, care vor fi nepoluante. Oraşele vor reveni în final pietonilor şi bicicliştilor.
