Scriem cu dezinvoltură despre istorie, tradiţii, politică, dar suntem mai prudenţi cu articolele economice. Care, neapărat, presupun să fii un bun cunoscător al domeniului, dar şi darul scrisului. Această fericită şi necesară întâlnire în Maramureş are un nume: Gheorghe Marcaş, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş. Recenta sa carte – Editoriale III (editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2016) – este o radiografie atentă a transformărilor postdecembriste din nordul României.
Coloana vertebrală a cărţii este fenomenul economic. Autorul, ca un jurnalist cu state vechi, a încadrat Maramureşul în context naţional şi european. Editorialele inginerului Marcaş, în cele trei volume, au urmărit de-a lungul a 26 de ani suişurile şi coborâşurile Românie şi ale Maramureşului în lunga şi imprevizibila tranziţie. Cu siguranţă, însemnările sale sunt utile contemporanilor, dar mai ales celor care vin, dornici să afle ce s-a întâmplat cu România într-un sfert de secol. În cel de-al treilea volum este tratată perioada 2010-2016, un timp al deschiderii, cu multe sincope, dar, totuşi, un timp european şi pentru noi. Fiecare an se bucură de o analiză amănunţită şi argumentată despre starea economiei judeţului.
Autorul consideră că „cel mai lovit sector din economia românească, urmare a crizei şi recesiunii, a fost al IMM-urilor, dintre care au dispărut 150.000 de firme”. Se afirmă că nimic nu s-a prevăzut şi cheltuit pentru sprijinirea mediului de afaceri şi în special pentru cele aflate în deficit financiar. Într-un interviu, domnul Marcaş spune că „Maramureşul, în ultimii 20 de ani, pare a fi fost martorul dispariţiei unor îndeletniciri ce făceau odinioară faima Ţării de sus”. Este analizată ruinarea mineritului, metalurgiei, industriei textile, cea mai dureroasă fiind pierderea minelor şi metalurgiei neferoase.
Nu putem face o economie bună, o circulaţie a mărfurilor şi persoanelor, un turism de calitate fără căi de comunicaţie. Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş – cu o viziune naţională – şi-a oferit serviciile pentru a fi interfaţa între mediul de afaceri şi cel politic, administrativ, local şi judeţean. Unele izbânzi sunt cuprinse în acest volum. Dar şi multe eşecuri. Editorialistul consideră intrarea noastră în Uniunea Europeană „o decizie de a salva România în al 12-lea ceas, actul de la 1 ianuarie 2007 fiind unul cu adevărat istoric, pentru schimbarea destinului României, a generaţiilor viitoare”.
În câteva texte autorul ne convinge cu argumente de acest crez. Insistent este cu ruina mineritului din Maramureş, şi nu numai. Fostele localităţi miniere din Apuseni şi Maramureş au ajuns acum falimentare. Într-un aplicat editorial „Între colaps şi salvare”, autorul constată: „Aşa zisele strategii de revigorare a mineritului nu au dat nici un fel de rezultate. Momiţi cu bani fără muncă, sub formă de zeci de salarii compensatorii, ortacii au cedat încet, dar sigur, încât zone întregi au ajuns într-o stare de sărăcie fără precedent”.
În schimb, alţii au obţinut profituri imense din bani publici. Ca o reverenţă pentru trecutul recent al mineritului, fostul primar al Cavnicului, profesorul Nicolae Bindiu, a dorit să facă un muzeu sub pământ. O idee bună, îngropată de vreme. Adică de oameni. Cu multă pricepere, autorul analizează responsabilitatea omului politic în faţa electoratului. Adică piaţa de promisiuni fără acoperire şi susţinere financiară.
Ca un fin cunoscător al realităţii economice europene, inginerul Marcaş scrie un editorial care ne poate impulsiona: De ce Polonia poate? Cu multe idei salvatoare, menite a ne pune pe gânduri, dar mai bine pe treabă. Mai aflăm de ce POSDRU a fost un succes ratat. Convingătoare este situarea României în ipostaza unui El Dorado al energiei alternative. Emoţionantă mi s-a părut evocarea unei instituţii de învăţământ din Baia Mare: Şcoala Doamnei Filip. Energica directoare „a creat o generaţie de tineri care şi-au asigurat baza vieţii prin muncă, prin demnitate”.
Nu uit a spune că autorul a fost membru fondator al şcolii. Editorialele domnului Gheorghe Marcaş atrag atenţia nu numai prin acribia constatării realităţii, ci şi prin viziunea unor pârghii economice, necesare pentru ziua de mâine. În acest sens, sunt opiniile despre învăţământul profesional dual. Analiza economică este pusă în contextul politic al ultimului sfert de veac. Ca un fir de susţinere al editorialelor este evoluţia sistemului cameral în România şi în Maramureş, cu iniţiative către puterea legislativă, dar şi cu grija sporită pentru adaptarea forţei de muncă la noua lume.
Cum spuneam, editorialele sunt de referinţă pentru Maramureş, dar şi pentru mediul de afaceri din România. O lucrare sintetică, cu serioase informaţii din economia reală, privind dezvoltarea globală a economiei. Analiza evidenţiază realizări şi diferenţe pe zone specifice ale judeţului: Maramureşul de est (istoric) şi Maramureşul de vest. CCI Maramureş, prin specialiştii săi, rămâne o instituţie a demnităţii naţionale. Este harta interioară, care are certitudini.
Închei cu un text de la sfârşitul volumului: Editorialele care, din colţul Buletinului informativ Hermes Contact al CCI Maramureş, au rezistat timp de peste două decenii, reprezentând vocea autorizată şi atitudinea constructivă a autorului lor, Gheorghe Marcaş, în contextul presei scrise din Maramureş după 1989.
Căutaţi această carte de mare folos, de la manageri, la oameni politici, de la finanţişti, la oameni de litere.
