Organizarea ediţiei – 2016 a Festivalului de la Sighetu Marmaţiei se datorează sprijinului acordat de către Consiliul Judeţean Maramureş şi organizatorilor locali, Consiliul Local, Primăria şi Centrul Cultural din Sighetu Marmaţiei.
Marea serbare populară din Sighetu Marmaţiei – FESTIVALUL DATINILOR DE IARNĂ, constituie un prilej de a imprima un sens şi un conţinut nou unor datini şi obiceiuri străvechi, de valorificare a acestora, prezintă tot ce are Maramureşul mai trainic şi mai autentic în arta populară făurită de multe generaţii ale acestor oameni minunaţi din nordul ţării.
Festivalul datinilor de iarnă, de la Sighetu Marmaţiei se desfăşoară în condiţiile profundelor transformări care au loc pe plan economic, social şi chiar politic, inclusiv în localităţile rurale. De aceea el suferă modificări cărora organizatorii trebuie să le facă faţă. În satele maramureşene se încearcă mai nou reinventarea datinilor şi obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. Tinerii şi adulţii, cei care se întorc acasă din ţările unde lucrează, îmbracă cu plăcere costumul tradiţional, merg la colindat, participă la petrecerile ce se organizează prin pensiunile şi localurile construite sau nu în stil popular. Dar, este din ce în ce mai greu să aduci la festivalul de la Sighetu Marmaţiei elemente care să reprezinte specificul localităţilor. Folclor mai există, nu mai sunt animatori culturali, instructori artistici, lideri care să valorifice în spectacole elementele acestor tradiţii.
După evenimentele cultural-artistice care au fost organizate pe parcursul lunii decembrie (simpozioane, expoziţii de artă plastică, concerte de colinde, concursuri tematice, concursul naţional de datini şi obiceiuri de iarnă al copiilor, concerte ale grupurilor de colindători din instituţiile şcolare şi ale corurilor bisericeşti, ale caselor de rugăciuni ale cultelor din Sighetu Marmaţiei), Festivalul MARMAŢIA 2016 s-a finalizat în zilele de 27-28 decembrie.
Sighetenii şi oaspeţii veniţi de pe toate văile Maramureşului, din şase judeţe ale ţării şi din Ucraina (Cernăuţi şi Hust), au participat la „Târgul de artă populară” din parcul central al oraşului, la alaiul grupurilor de colindători şi al formaţiilor de datini şi obiceiuri de iarnă şi la cele două spectacole prezentate pe scena din parcul central, spectacole de datini şi obiceiuri de iarnă – selecţii din programul formaţiilor participante din judeţ şi din ţară şi de artiştii Gheorghe Turda, Aurel Tămaş, Ioan Sas, Ilena Matus.
În sălile de conferinţe ale Muzeulul Maramureşului a avut loc sesiunea de comunicări pe teme de obiceiuri şi datini de iarnă, etnografie şi istoria culturii, marcându-se 45 de ani de la deschiderea Expoziţiei de Etnografie a Muzeului Maramureşului.
Organizatorii s-au confruntat cu o serie de probleme, unele obiective altele provocate de modul în care primăriile-factorii locali din Maramureş, au răspuns invitaţiei de a participa la festival. Unele din grupuri au venit doar pentru a participa la alai, nefiind pregătite şi pentru un spectacol pe scenă. Dar, spre deosebire de alţi ani, în cele peste şase ore de spectacol în scenă s-au prezentat obiceiuri, colinde şi cântece populare. După aprecierea jandarmilor, la spectacole au participat (cu diferenţe la diferite ore) câteva mii de spectatori. Organizarea focului de artificii în altă zonă, datorită restricţiilor impuse de factorii de siguranţă, nu a avut succesul scontat, iubitorii de muzică solicitând spectacol-artistic, părinţii veniţi cu copiii dorind spectacolul de artificii! Sunt aspecte care vor putea fi, în mod sigur, reglate pe viitor.
Contribuţia esenţială a Festivalului de la Sighetu Marmaţiei a fost şi este aceea a păstrării şi transmiterii de la o generaţie la alta, a datinilor şi obiceiurilor de iarnă, precum şi importantele obiective privind cercetarea, valorificarea ştiinţifică, culturală şi nu în ultimul rând, prezentarea scenică a folclorului în spectacole ale ansamblurilor de amatori şi artişti profesionişti!
Prof.dr. Ioan Dorel Todea
