Mărţişoare autentice, cu tradiţie vor putea fi admirate şi cumpărate de la „cel mai frumos târg de mărţişor din oraş de la care nu ai nici un motiv să lipseşti”, după cum anunţă organizatoarea, Ileana Horoba-Danci.
Târgul Mărţişor cu Dor debutează vineri, 24 februarie, de la ora 14, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Evenimentul a ajuns la ediţia a IX-a. „Venită încă din negura timpurilor străvechi, tradiţia Mărţişorului ca vestitor al primăverii se păstrează şi azi cu sfinţenie în ţara noastră. Obiceiul a primit şi mai multă viaţă în ultimii ani, graţie mâinilor dibace ale meşteşugarilor români, care încep să modeleze aceste mici obiecte de artă încă de la începutul iernii. Iar acum, la final de Făurar, aduc bucurie privitorilor şi iubitorilor de tradiţii autentic româneşti, expunându-şi măiestria în cadrul Târgului Mărţişoarelor Româneşti Mărţişor cu Dor”, a accentuat ceramista Ileana Horoba-Danci. Fiecare culoare a mărţişorului are o semnificaţie aparte. „Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului,iar albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului. În unele sate ale Maramureşului se folosea şi culoarea verde, care în lumea arhaică semnifica speranţa. Cu timpul, la acest şnur oamenii au adăugat o monedă de argint, ca simbol al Soarelui şi al biruinţei binelui în lume”, a mai spus Ileana Horoba-Danci. În vechime, pe data de 1 Martie, mărtişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotrivă. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu, alb şi negru ori alb şi verde, reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, caldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era legat la mână, prins în piept şi purtat, după zone, până la Macinici, Florii, Paşte, Armindeni sau până la înflorirea pomilor fructiferi.
