Subiectul de la Olimpiada de Limba şi Literatura Română, dat elevilor din trei judeţe (Prahova, Cluj şi Bistriţa-Năsăud), a ajuns vedetă în România. La noi, încă din ziua Olimpiadei (sâmbătă 25 februarie), a fost mănos întors pe faţă şi pe dos. Ce s-a întâmplat? La Olimpiada de română , clasa a XII-a, faza pe judeţ, li s-a cerut elevilor să redacteze un denunţ. Să nu mă pierd în vorbe, vă spun cum sună subiectul: “Imaginează-ţi că te numeşti Luca Străjescu şi eşti personajul care colectează cotele ţăranilor pentru stat din fragmentul extras din romanul «Moromeţii» de Marin Preda. Redactează un referat (raport scris) adresat conducerii de partid, prin care să denunţi calitatea de element duşmănos a lui Ilie Moromete pe care ai constatat-o când ai fost să colectezi de la el cota”. Mare tărăboi pe subiect! La o televiziune, un fost ministru al Educaţiei a înfierat tema. Că este imoral, că imitarea unui comportament urât este contrară pedagogiei. Că a fost o alegere nefericită şi inoportună. Actualul ministru, deranjat de la odihna de seară, a promis că va face o comisie de specialitate, ca să analizeze situaţia. După opinia mea, putea să stopeze orice speculaţii. Subiectul a fost dezbătut şi la Deutche Welle, sub un titlu jignitor: “Obscenitatea şcolii recente”. Prilej de a năvăli pe învăţământul românesc de când l-a făcut Dumnezeu. Nimic nu este bun în învăţământul nostru. Dar să revin la gălăgia din jurul subiectului. S-a văzut de la o poştă că la noi tot ce se întâmplă se datorează politicii. O năzbâtie mai mare nici că se poate. Oameni buni, aici este vorba de literatură şi ficţiune, despre un roman cu personajele sale. Nu văd de ce acest subiect i-a scandalizat, culmea, pe oamenii politici, nu pe elevi sau pe profesori. Nici părinţii nu au protestat. Este vorba de imaginaţie, de puterea creatoare a elevilor, despre construcţia literară a unei întâmplări. Care nu se supune unei legi ori norme. Este vorba de libertatea de exprimare. Gândiţi-vă că printre olimpici se plămădeşte un scriitor. Pentru el, dar şi pentru toţi cei care s-au aflat sâmbăta trecută în bănci, a fost un prilej de a-şi da frâu liber imaginaţiei. Nu uitaţi, a fost vorba de Olimpiadă! În formularea subiectului, vârful de lance a fost tocmai cuvântul: imaginează-ţi! Agresiunea comentatorului politic legat de cuvântul denunţ, atât de actual în aceste zile, a provocat isterie inutilă. Nu uitaţi că olimpicii sunt inteligenţa unei generaţii. Până acolo s-a dus aberaţia – ca să fie anulată olimpiada. Ce să anulezi? Un subiect cu care s-au confruntat mai multe generaţii, camuflat în alţi termeni. Ca un făcut, într-o zi de sâmbătă, zi de odihnă, lumea politică şi presa (o parte a ei) s-au interesat de literatură. În cazul nostru, de Marin Preda, despre care un om politic a crezut că mai este în viaţă. Atâta-i trebuia Mon Cher-ului, să ajungă zilele noastre, că sigur era şi el urmărit pentru vreo trăsnaie politică. Zău, nu ştiu de ce unii dascăli şi chiar Ministerul s-au agitat atât de mult. Nu cred că, după ce au abordat acest subiect în acest an, olimpicii vor deveni denunţători. Imoralitatea vine tot de la cei maturi. Cum să foloseşti, ca instrument de intimidare, cea mai ticăloasă faptă a unui om: să-ţi vinzi fratele! Să furi cot la cot cu el, sunteţi prinşi amândoi, dar tu eşti alesul trădării. Şi scapi de necazuri. Scena de viaţă descrisă de Marin Preda nu putea contamina olimpicii, care ştiu despre ce este vorba în literatură. Ministrul a dat dovadă totuşi de o atitudine normală. În urma criticilor cu mult venin politic, a decis ca de anul viitor subiectele pentru etapele judeţene ale olimpiadelor să fie elaborate de specialişti din minister. Iar o centralizare! Oameni politici, bunii noştri fraţi, desfiinţaţi instituţia denunţătorului! De ea să vă fie frică, nu de Olimpiada de limbă română! Unde tineri inteligenţi descifrează prostiile celor maturi. Subiectul în sine, cred, a fost cel mai nimerit cu putinţă. Nu se întâmpla nimic dacă nu-şi vârau coada cârcotaşii politici. Olimpiada este expresia libertăţii imaginaţiei. Să ne obişnuim cu ideea că nu mai este în prim-plan criteriul de pe vremea mea, după care elevii erau provocaţi numai în spiritul binelui şi frumosului. Viaţa este dură. Tinerii trebuie să ştie de rău, pentru a se feri de el.
