Ziua grîului la Viile Apei

1
1726

Spicele de grîu timpuriu de toamnă au dat în lapte, iar cele din soiuri tardive se află pe la sfîrşitul înfloritului. Este momentul în care la ferma Cărăbăţ din localitatea Viile Apei sînt prezentate, an de an, loturile demonstrative de cereale de toamnă.

Pentru a noua oară, fermierul Vasile Cărăbăţ a organizat manifestarea agricolă Ziua Grîului, în ziua de vineri, 16 iunie 2017, avînd ca invitaţi: fermieri din Seini, Viile Apei, Săbişa, Viilei Racşei, Apa, Boiu Mare; şefi de la Direcţia Agricolă, Agenţia de Plăţi şi Oficiul Fitosanitar; primarul şi viceprimarul oraşului Seini. Iar ca invitaţi speciali: prof. univ. dr. Mihai Berca, administratorul firmei Probstdorfer Saatzucht România, şi ing. Anton Rohian (fost prefect). Au fost văzute loturile demonstrative de grîu din soiurile Pirereo, Fulvio, Adesso şi Gaudio, fiecare cu caracteristicile sale. E vorba de soiuri de grîu semitardiv, tardiv şi timpuriu, cultivate de Vasile Cărăbăţ. Ferma sa are în acest an şi culturi de mazăre, triticale, porumb, orzoaică şi lucernă (pe care o foloseşte în hrana vitelor de lapte şi de carne).
Profesorul Berca a expus oferta Probstdorfer 2017-2018, cu 12 soiuri de grîu premium de toamnă, 3 soiuri de grîu de toamnă clasa A, un soi de grîu durum de toamnă, 2 soiuri de orzoaică de toamnă, 2 soiuri de orz de toamnă, 1 soi de triticale de toamnă, 1 soi şi 1 hibrid de rapiţă de toamnă, 1 soi de grîu de primăvară, 1 soi de orzoaică de primăvară, 2 soiuri de mazăre şi 2 soiuri de soia, toate cu genetică de la firma mamă din Austria, care menţine şi dezvoltă noi soiuri şi hibrizi de cereale păioase şi plante leguminoase.
• La manifestare au fost prezenţi circa 30 de fermieri, de la care am aflat cum este acest an agricol.
Iosif Atzeiszperger din Seini (70 de ani) are mîinile bătătorite de munca la cîmp, dar nu are cui să vîndă ferma. A mecanizat cositul, greblatul şi balotatul, dar încărcarea, descărcarea şi punerea baloţilor de fîn în platformă o face manual – nu găseşte zilieri să-l ajute! Creşte vaci de lapte şi primeşte subvenţie de stat substanţială, de 930 de euro pe cap de vacă şi an, bani care îl ajută să dezvolte ferma şi să o menţină la nivelul genetic cel mai bun. Vinde laptele crud cu 1,10 lei pe litru, la o fabrică din Baia Mare. Nu are păşune, dar a avut noroc cu un teren de 30 ha pe care l-a închiriat, dintr-o fostă livadă de meri pregătită pentru a fi plantată la toamnă cu afin. După ieşirea vacilor la iarbă verde, producţia de lapte s-a dublat. Nu este uşor să creşti vaci, trebuie să le mulgi de două ori pe zi, iar unele trebuie mulse manual, nu slobod laptele în instalaţia de muls. Fermierul miroase a grajd. Dar fiecare vacă produce pe lună o jumătate de salariu minim pe economie, deci dacă ai grijă de două vaci, ai asigurat traiul minim.
Un fermier tînăr din Viile Racşei are 250 de viţei la îngrăşat. A înfiinţat ferma cu bani cîştigaţi în Occident.
Emil Bozga din Boiu Mare cultivă grîu, triticale, orz, orzoaică, pentru hrana găinilor ouătoare. A tratat cerealele contra bolilor foliare. 60 ari de triticale au îngheţat, în loc a semănat orzoaică.
Marcel Rus din Seini are 20 de vaci, cu banii din subvenţie şi-a cumpărat utilaje agricole (second hand). Vinde laptele la o unitate de procesare din Baia Mare. Prepară brînză proaspătă pe care o vinde cu 6 lei/kg, la piaţă.
DSC07567În Seini sînt mulţi crescători de vaci, o fermă mare (Frînc) şi mai multe ferme mici, cu zeci de capete de vaci (Pop, Crişan, Cherecheş, Cărăbăţ, Fericean, Gogu). În total, aceste ferme produc 7.000 l de lapte crud pe zi, dar la Seini sau în apropiere nu se află nici o fabrică de lapte. Cea de la Merişor este închisă. O asociere între fermieri şi un grant european ar fi necesar pentru a înfiinţa o unitate de procesare. Preţul laptelui crud ar putea creşte cu 50 de bani pe litru!
Dr. Florin Cătană din Seini creşte găini ouătoare, dar preţul oului oscilează prea mult, primăvara scade, toamna creşte, astfel că per total abia iese profit. Se importă multe ouă, ceea ce îi încurcă mult pe fermierii mici, locali.
Loturile de grîu au fost vizitate şi încercate la spic de fermieri şi specialişti, este necesar să fie tratate bolile foliare, un insecticid la ploşniţă ar fi necesar. Un lot de grîu este infestat cu pir, a crescut mai înalt decît cultura – efectul fertilizării cu îngrăşăminte naturale.
• Şapte preoţi s-au rugat pentru ca recoltele să nu fie compromise de vreme, grindină, vijelie…, după care gazda i-a invitat pe toţi, fermieri şi oficiali, la un prînz în aer liber în curtea fermei sale.

1 COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.