Ce frumoasă coincidenţă! Tocmai aflasem poemul, semnat de Theodor Damian pentru această pagină, când mi-a sosit la redacţie revista “Lumină Lină”, numărul din septembrie. Aşa că mi s-a părut potrivit să-i fac o scurtă prezentare, pentru a cunoaşte şi cititorii noştri care sunt preocupările unei comunităţi româneşti, din marea metropolă americană.
Revista a apărut în urmă cu 22 de ani, este redactată de Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi publică articole de teologie, istorie, literatură, poezie şi proză, în limbile română şi engleză. Revista este distribuită la comunităţi româneşti din 23 de ţări: 19 ţări europene, SUA, Canada, Israel şi Australia. După cum vedeţi, ajunge şi în Maramureş. Director este teologul şi scriitorul Theodor Damian, redactor şef pentru America, criticul M.N. Rusu, iar redactor şef pentru România, scriitoarea Mihaela Albu.
Dar să răsfoim revista. Editorialul este semnat de directorul revistei despre “Dezbrăcarea de slavă”, care ne propune spre reflecţie un text despre unul dintre cele mai semnificative momente din istoria mântuirii: trimiterea în lume a Fiului lui Dumnezeu. Care rămâne cel mai viu, clar şi concret model de viaţă echilibrată şi smerenie. Face parte din Sfânta Evanghelie a duminicii de după Înălţarea Sfintei Cruci. Criticul M.N. Rusu, cunoscut de mine de pe băncile studenţiei, fiind colaborator al revistei “Amfiteatru”, unde criticul era redactor, scrie despre sfârşitul poetului Mihail Crama. Proză semnează Florentin Popescu şi Corneliu Zeană. Iar Mihaela Albu publică un fragment de jurnal.
Revista găzduieşte mai multe recenzii la cărţi apărute în ultimul an. Theodor Damian scrie despre cartea “La porţile împărăţiei”, semnată de acad. Alexandru Surdu, “un fel de manual de gândire critică, ce oferă o necesară înţelegere a modului în care trecutul, prezentul şi viitorul pot fi integrate într-o viziune holistică despre lume şi viaţă”. Mircea Gheorghe ne face cunoscută cartea distinsei cercetătoare Anca Sârghie, despre Radu Stanca. Passionaria Stoicescu ne apropie de poezia Danei Opriţă, iar Menuţ Maximinian, autorul volumului de versuri “Trenul vieţii”, tradus şi în albaneză, este remarcat de Maxim Morariu.
Despre romanul istoric, iniţiatic şi sapienţial, al lui Mihail Diaconescu, scrie Maria Mona Vâlceanu. Poetul George Filip acordă un interviu lui Theodor Damian, iar Silvia Andrucovici, soţia lui Vasile Andru, lui George Motroc.
Mă opresc asupra comunicării lui Theodor Damian, ţinută la Simpozionul Internaţional de la Philadelphia (februarie 2017), despre “Valoarea limbii strămoşeşti în păstrarea identităţii personale şi naţionale”. Autorul dezvoltă idei de mare interes pentru românii din America, dar şi pentru noi, cei din Carpaţi. Vorbeşte despre dimensiunea sacră a limbii, despre limbă şi identitate, uitarea limbii – alienarea, abuzul faţă de limba străbună. Concluzia lui Theodor Damian, spusă pe pământ american: “La multiplele tendinţe de deznaţionalizare a neamului românesc, ce vin azi din exterior, mai grave sunt cele ce vin din interior. Şi abuzul faţă de caracterul sacru al limbii părinţilor noştri este unul dintre acestea”.
Profesorul Mihai Miron face o analiză a rău făcătorilor de limbă românească, iar Anca Sârghie ne prezintă aspecte ale luptei pentru păstrarea identităţii naţionale în comunităţile române americane. Răspunde şi la întrebarea: cum se păstrează în cunoştinţele copiilor ideea identităţii lor naţionale. Ioan N. Roşca scrie despre publicistica interbelică a lui Vintilă Horia. Paula Romanescu face cunoscută românilor slujba de prohodire a lui Mihai Eminescu, din 18 iunie a.c., din Capitală. Nicole Smith, băimăreancă stabilită la New York, scrie despre simpozionul “Macedonia şi macedoneni”. Revista publică şi multă poezie.
