Fenomenul meteorologic violent de duminică după-amiază a produs în judeţul Maramureş, de la nord la sud şi de la est la vest, pagube de milioane de euro – după primele evaluări. În faţa furtunii extinse din vestul ţării (13 judeţe), cu vînt de 90-100 km/h, cum nu s-a mai văzut prin părţile noastre, au cedat în primul rînd construcţiile uşoare, neconsolidate şi arborii cu rădăcini superficiale. Este un semnal pentru edili şi gospodari să construiască durabil şi cu materiale rezistente, proiect şi autorizaţie. Pentru pomicultori şi silvicultori, să planteze pomi soiuri şi specii cu înrădăcinare adîncă. Iar pentru autorităţi, să pună la punct un sistem rapid de avertizare şi alarmare.
Meteorologii explică de ce nu au emis codul roşu de avertizare. Evenimentul portocaliu a luat o amploare într-un timp foarte scurt, frontul de nori de furtună a intrat în ţară la ora 15, la Timişoara şi Arad, şi a ajuns în Maramureş după trei ore. S-a manifestat ca o furtună foarte puternică, de 30 de minute, care a produs întreruperi de electricitate şi de comunicaţii de lungă durată (zone întregi încă n-au curent şi telefon), pagube numeroase şi importante pentru clădiri, parcuri şi zone agricole, suprafeţele împădurite au fost afectate serios, circulaţia rutieră a fost întreruptă din cauza copacilor doborîţi de vijelie.
Meteorologii se apără, spun că dezvoltarea foarte rapidă a norilor cumulonimbus (nori de furtună groşi de 10 km şi joşi, la doar 500 m de pămînt) a făcut ca temperatura aerului să scadă rapid cu 15-16 grade Celsius, ceea ce a determinat la scară locală procese cu caracter distructiv. Fenomenul a fost monitorizat şi gestionat cu ajutorul radarului meteorologic şi al imaginilor satelitare, dar se petrecea şi nu există (încă) un sistem rapid de avertizare a populaţiei.
În România, aceste fenomene dezastruoase sînt mai rare, spre deosebire de ecuator şi tropice, iar de un timp aceste vînturi rotitoare în sensul opus acelor de ceasornic (în emisfera nordică), şi invers în cea sudică, se extind tot mai spre nord, ajung sub o formă sau alta pînă la latitudinea noastră. Faţă de un uragan/ciclon de 250 km/h, vijelia de duminică a fost blîndă. Meteorologii urmăresc cum evoluează vremea şi clima, în Maramureş există staţii meteo la Tg. Lăpuş, Baia Mare, Ocna Şugatag, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus şi Iezer. Diagnozele, avertizările şi buletinele specializate sînt contracost. Din 6 septembrie 2017, avem acces la buletinele publice privind starea vremii (www.meteoromania.ro) – prin internet. Fermierul trebuie să plătească prognoza agrometeorologică imediată, pe 3-24 ore – utilă la îngheţul tîrziu sau devreme.
Prefectura Maramureş a cerut din fondul de rezervă 9 milioane de lei pentru a repara stricăciunile produse în zeci de şcoli, grădiniţe, spitale şi cămine culturale. Direcţia Silvică a anunţat zeci de mii de metri cubi de arbori doborîţi. Vîntul a culcat la pămînt mii de stîlpi de telefonie şi curent electric, chiar şi din cei metalici, de înaltă tensiune. Cele mai mari pagube le-au suferit însă gospodăriile populaţiei. Atît de multe case au fost dezvelite, încît depozitele nu mai au sisteme de acoperişuri de nici un fel, iar preţul ţiglelor şi plăcilor a crescut de pe o zi pe alta, comercianţii profită de cererea mare şi urcă adaosul comercial peste limită. Primăriile nu-i ajută financiar pe cetăţeni să-şi repare acoperişurile (sînt şi excepţii), dar ar putea să-i susţină cu materiale de construcţie din rezerva de stat, fie şi cu titlu de împrumut.
Autorităţile de stat ne dau însă sfaturi, dacă între tunet şi fulger sînt mai puţin de 30 de secunde, furtuna e aproape. Ţi se ridică părul pe cap, e pericol de fulger şi trebuie să te izolezi de pămînt, dar să eviţi copacii, scrie în Ghidul Cetăţeanului în Situaţii de Urgenţă. Sînt bune sfaturile, dar prevenirea şi ajutarea celor aflaţi în necaz ar fi mai primite de cetăţeni. Politicienii sînt prezenţi cîte zece pe o scenă la zilele comunelor, ar fi cazul să meargă acum în teren, să vadă şi să ajute. Ar fi cea mai utilă campanie electorală!
