Tradiţional şi eco la Sărbătoarea castanelor

Festivalul castanelor a continuat şi în acest week-end, dar în centrul vechi al oraşului. Astfel, comercianţii din zona bulevardului Unirii, de acum o săptămână, s-au mutat de această dată în Piaţa Libertăţii şi pe străduţele adiacente zonei.
Cei care au participat la eveniment au putut găsi de toate la tarabele amplasate de-a lungul străzilor. Noi am vrut să-i ve­dem pe comercianţii cu produse eco, dar şi cu produse tradiţionale româneşti. În raita noastră printre standuri ne-am oprit la Adriana Pop din Tăuţii Măgherăuş, ce era prezentă cu produse bio. Comerciantul ne-a prezentat gama de produse: „Avem produse ecologice, naturale. Garantăm asta cu certificat de analize la zi. Avem documente care certifică acest lucru, altfel nu am putea intra în market-uri. Livrăm produsele noastre şi acolo.

Ne lăudăm cu dulceţuri, care sunt în acelaşi timp şi medicamente. Avem o se­rie de sortimente după cum urmează: dulceaţa de sâmburi de caise, de ghimbir, trandafir, care e laxativ, de gutui-bogat în vitamina C. Pe urmă, avem o gamă variată de siropuri. Producem 18 sortimente de siropuri, dar aici la sărbătoare suntem prezenţi cu şapte dintre ele, pregătite şi cu indicaţia nutriţioniştilor. Cel mai căutat este siropul de brad, pentru că suntem şi în sezonul rece şi vin răcelile şi, de asemenea, există din plin şi materie primă pentru procesare. Siropul de cătină este încă foarte mult căutat, cel de ridiche neagră, de trandafir, dar şi de sfeclă sau gutui. Mai avem de mentă, salcâm, soc. Apoi avem o gamă variată de sosuri, 15 până acum. Tradiţionale ar putea fi mujdeiul bunicii, dar la care noi îi zicem dulceaţă de usturoi că l-am modernizat puţin. Mai avem sosul picant ardelenesc, cel de usturoi, de ceapă roşie. Mai producem so­sul de rozmarin, mentă, busuioc, prune, zmeură, coacăze, vişine. Realizăm şi săpunuri naturale, opt sortimente, precum şi 12 sortimente de tincturi, făcute de fiica şefului nostru care este studentă la medicină, fiind acum într-un curs de cercetare şi ele sunt toate bio, pe bază de pălincă de coarne şi diferite esenţe naturale. Mai avem şi fructele deshidratate, bio şi acestea: mere, pere, dar şi ceaiul din plante deshidratate. Mai avem legume deshidratate-roşii şi ardei capia şi delicat realizat din legume uscate. Facem şi zacuscă de vinete, fasole şi ciuperci. Preţurile sunt rezonabile, spun eu şi încep de la 8 la 20 de lei şi nu întotdeauna acoperă costul de procesare, dar se echilibrează de la un produs la altul. Încercăm să facem şi o educaţie a consumatorului în sensul ca cei care cumpără să aleagă o marfă de cantitate mai mică, dar bună şi sănătoasă, în detrimentul uneia cu o cantitate mai mare, dar nesănătoasă. Şi să ştiţi că încet, încet, clienţii încep să cunoască aceste produase şi să le cumpere tot mai des. Însă noi stăm mult de vorbă cu ei înainte să ne cumpere un produs, îi lămurim de utilitatea folosirii produselor noastre”.

Fructele s-au vândut ca pâinea caldă

Am stat de vorbă şi cu un producător din zona Prislop, ce avea la vânzare mere, dar şi alte produse derivate din pomicultură: „Domeniul nostru principal este pomicultura, iar din acesta rezultă şi alte derivate: dulceţuri, siropuri, fructe confiate, uscate, de toate. Merele noastre provin din livadă convenţională, deci nu sunt bio, însă ele sunt mult mai bune şi sănătoase decât cele din import, spre exemplu. Tratamente le facem doar în perioada de vegetaţie, însă nu se fac tratamente la fruct. Merele din import vin cu tratament direct la fruct, pentru păstrare şi aia e cu totul alt­ceva. Mai producem dulceţuri, zacuscă, siropuri pe care le facem din floarea spontană de afine, de mure etc. Preţurile sunt mai mici decât la produsele similare din market-uri şi vreau să spun că lumea cumpără. Noi ve­nim în fiecare an, deoarece suntem vechi pe piaţă în Baia Mare. În ceea ce priveşte trendul vânzărilor faţă de anii trecuţi, el este stabil, nici nu creşte, dar nici nu scade. Totuşi, încă lumea e învăţată cu supermarketurile, că acolo merge omul şi găseşte de toate într-un singur loc şi vine mai pu­ţin la piaţă, la producător. Însă încet, clienţii îşi dau seama că produsele noastre autohtone sunt mai bune şi mai sănătoase decât cele din import”, a explicat Mihai Ciurte, producător din Prislop, comuna Boiu Mare. Omul nu a dus lipsă de clienţi. În timp ce stăteam de vorbă cu el, clienţii au venit să-i cumpere produsele: „Sincer vă spun mie îmi plac merele culese din pom şi aduse direct la vân­zare, proaspete. Nu pot să mănânc mere cumpărate din supermarket. Nu ştiu cât sunt de naturale acestea, însă ştiu sigur că sunt mult mai gustoase decât cele din import! Acestea nu sunt date cu ceară sau mai ştiu eu cu ce soluţii toxice, numai ca să reziste proaspete, deoarece omul le-a cules din copac ieri şi astăzi a venit cu ele la vânzare. Se şi vede asta cu ochiul liber. Deci, când cumpăr fructe şi legume, prefer să le iau de la producătorii noştri autohtoni”, ne-a spus o băimăreancă ce tocmai a cumpărat mere. „Prefer merele de la ţăranii producători, decât cele din market. Primele sunt mult mai gustoase şi sănătoase. Cele din magazin, nu au gust şi sunt foarte chimicalizate”, a precizat şi Liliana B., o altă băimăreancă.

Produsele tradiţionale au avut locul lor

La festivalul castanelor au fost prezenţi şi comercianţi cu produse tradiţionale. Nici aceştia nu au dus lipsă de clienţi care au apreciat marfa cumpărată. Ioan Ardelean, producător din zona Sibiului, ne-a explicat: „Produsele sunt tradiţionale, făcute din carne provenită de la animalele noastre. De asemenea, sunt făcute la noi la stână. Eu sunt cioban şi-s mândru de asta. Mai mult, adevăraţii ciobani au şi oile lor, ceilalţi nu au. Cârnaţii noştri sunt produşi din carne de viţel şi oaie, picanţi, în membrană comestibilă, adică în maţ de oaie care se poate mânca. Mai avem un alt sortiment din carne de oaie amestecată cu carne de purcel. Mai avem telemea de Sibiu, că de loc sunt de acolo din zona Sibiului. Şi aceasta este produsă 100% din lapte de oaie, nu de vacă, nu de capră sau altceva. Cine are cu lapte de vacă, de capră, deja e alt segment între ciobani! Ciobanii adevăraţi nu produc telemeaua de capră sau vacă. Avem aici şi pastrama care ţine de sezonul de toamnă, cu tot ce înseamnă must, vin, iar la acestea pastrama de oaie este nelipsită! Lumea cumpără produsele noastre tradiţionale. Am primit o se­rie de aprecieri în primul week-end de sărbătoare şi asta ne-a motivat să venim şi a doua oară. Cât despre băimăreni, maramureşeni, aceştia sunt oameni foarte plăcuţi, amabili, care ne-au apreciat mult produsele tradiţionale. Mulţi sunt cunoscători într-ale produselor tradiţionale. Referitor la preţuri, cârnaţul subţire este la 45 de lei/kg, telemeaua 25 lei pe kilogram, pastrama, pulpă fasonată, degresată, la 40 lei cea în baiţ şi gătită la rotisor 10 lei la o sută de grame”. „Sunt foarte bune produsele acestea tradiţionale, din carne de oaie, sau amestecată. Le prefer oricând faţă de un salam cumpărat din magazin”, ne-a spus Nicolae Feher, un cumpărător.

Băimărenilor le-a plăcut desfăşurarea sărbătorii pe două week-end-uri

Un fapt inedit al Festivalului castanelor din acest an este şi acela că s-a desfăşurat pe durata a două săptămâni. Se pare că băimărenilor le-a plăcut: „Sărbătoarea din acest an este frumoasă. Timpul este destul de frumos. Ce îmi mai place că acum, spre deosebire de alte dăţi, este mai multă curăţenie în zona sărbătorii şi asta contează foarte mult. De asemenea, nu văd oameni aburiţi de alcool şi asta e bine. Şi faptul că festivalul Castanelor s-a întins pe două week-end-uri este minunat. Aş prefera ca de acum înainte să fie tot aşa, în două săptămâni consecutive. Cât despre oferta de produse, aceasta este bună. Am cumpărat şi suveniruri, dar şi produse alimentare. Mai mult însă m-am axat pe cele eco, miere, polen. Deci în ansamblu mi se pare o sărbătoare destul de reuşită cea din acest an”, ne-a spus băimăreanca Voichiţa Pop. „Lucru bun că sărbătoarea s-a întins pe două săptămâni. Eu, spre exemplu, nu am avut timp în pri­mul week-end să particip, aşa că acum am recuperat. Am venit, am mâncat un mic, mi-am cumpărat şi câteva produse tradiţionale, eco. A ţinut şi vremea cu noi, că încă nu a plouat deloc. În concluzie, îmi place acest format cu desfăşurare a Sărbătorii castanelor pe durata a două săptămâni”, a conchis Monica Neacşu.