Calitatea ţărănească

0
123

Se apropie Crăciunul, gospodarii de la sate taie porcul şi pun cîrnaţii şi toba la afumat. Noi, orăşenii, cumpărăm în acest an cîrnaţi şi tobă din carmangeriile autorizate, deoarece ţăranii nu mai au voie să vîndă carne şi produse din carne de porc. Închiderea pieţelor locale este o discriminare economică la care statul român îi supune pe ţărani!
Tîrgurile de animale sînt închise pentru porcii vii de teama pestei porcine, pretext pe care statul îl foloseşte pentru a bloca accesul ţăranilor în piaţă. În piaţa Izvoarele din Baia Mare, nu găseşti cîrnaţi şi tobă (ca în alţi ani), aşa că vei cumpăra „cîrnaţi de casă afumat” şi „tobă ţărănească afumată” de la carmangerie. Te atrage reclama de produs fabricat ca la ţară. Ajuns acasă, citeşti etichetele cu lupa şi printre ingrediente apare: conservant (nitrit de sodiu), antioxidanţi (acid ascorbic, ascorbat de sodiu şi citrat de sodiu), gelatină alimentară, zaharuri (dextroză) şi întăritor de gust (monoglutamat de sodiu). O reţetă cu şapte amelioratori, adică şapte substanţe chimice de sinteză, nu poate fi denumită ţărănească. Însă avizează aceste produse şi le recomandă cu sigle CE, adică e produs ce corespunde normelor europene.
În această perioadă de dinainte de Crăciun, inspectorii de stat şi-au intensificat controalele în pieţele agroalimentare şi îi ameninţă pe ţărani cu amenzi de zeci de mii de lei, dacă vînd tobă, cîrnaţi, cartaboşi, jumări, tobă… Ei n-au voie, legea le interzice să vîndă produse de casă. Noi, orăşenii, sîntem obligaţi să mîncăm „tobă ţărănească afumată”, cu şapte substanţe străine de natură! Cînd vorbim despre ţărani, ne gîndim la nişte oameni care trăiesc la ţară, muncesc de dimineaţa pînă seara cu animalele şi plantele, iar oraşul este pentru ei piaţă de desfacere a produselor agricole. Pentru stat, ţăranii sînt persoanele fizice care nu colectează cota de consumaţie numită TVA (taxa pe valoarea adăugată), ceea ce pentru buget este o pierdere. Acesta este motivul pentru care politica agricolă le pune ţăranilor restricţii şi îi impozitează forfetar cu 16% din venitul estimat.
Fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş a propus susţinerea micilor agricultori, dar cu propusul a rămas, deoarece Comisia Europeană şi Ministerul Agriculturii au mărit ajutorul acordat fermierilor mari, iar subvenţiile primite de ţărani sînt modice. Fermele comerciale de îngrăşare a porcilor primesc subvenţii substanţiale, iar ţăranii nu capătă nimic, cu toate că diferenţa de calitate a cărnii de gospodărie este net superioară. Nu este interesul contribuabililor să subvenţionăm producţia agricolă chimizată, convenţională, ci statul ar trebui să susţină de la bugetul public în principal agricultura ecologică şi tradiţională.
Aşa se face că numărul ţăranilor scade mereu. În loc să îi încurajăm să producă de calitate, statul îi susţine financiar pe marii fermieri şi procesatori să producă industrial, pe bază de îngrăşăminte chimice, pesticide şi aditivi alimentari. N-ar trebui să permitem aşa ceva, ca bugetul agriculturii să fie cheltuit pentru fermele intensive, industriale, cu randamente de creştere uriaşe. Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie modificată radical. Vedem ce se întîmplă pe piaţă, consumatorii sînt obligaţi să consume „tobă ţărănească afumată” plină de chimicale, cu gust artificial. Şi totuşi, de aceea mîncăm mulţi dintre noi!
Vrem alimente de calitate superioară, preparate din materii prime naturale, obţinute din agricultura extensivă, bazată pe fertilizare cu gunoi de grajd şi furajare cu iarbă. Să nu ne mirăm de incidenţa crescută a cancerelor, de vreme ce hrana pe care o consumăm e chimizată. Dacă PAC va fi reorientată spre ecologie, ţăranii nu vor dispărea, iar orăşenii vor găsi în piaţă hrană adevărată, sănătoasă şi hrănitoare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.