Resursele minerale sunt o parte componentă a resurselor naturale ale României şi constituie baza de materii prime pentru produse industriale, producţia de energie şi securitatea naţională.
Pe plan mondial, la finele anului 2017, preţul metalelor a început să crească. Potrivit Reuters, în 28 decembrie, preţul cuprului a ajuns la Bursa Metalelor Londra la 7.312, 50 dolari tona, nivel care nu a mai fost înregistrat din ianuarie 2014. Cotaţia aurului în intervalul 29 decembrie 2017 – 9 ianuarie 2018, a fost la nivelul de 1.300 dolari per uncie, ajungând după Forumul Mondial de la Davos – Elveţia (unde unul dintre subiectele dezbătute a fost Viitorul Uniunii Europene) la 1.360 dolari uncia, cel mai bun nivel din august 2016. Ministerul Economiei din România a revigorat extracţia cuprului la Roşia Poieni – Abrud. Iar Complexul Energetic Oltenia pe baza producţiei de lignit, a produs în anul 2017 un sfert din cantitatea totală de energie a ţării. După cum anunţa fostul ministru Toma Petcu, „stocul de cărbune existent la început de an 2018, în depozitele termocentralelor, cât şi ale carierelor de lignit din Oltenia, este suficient, indiferent de evoluţia şi prognoza meteo”.
În perioada de viscol care a afectat Dobrogea, Moldova, Muntenia şi estul Transilvaniei, cât şi temperaturile scăzute din prima parte a lunii ianuarie, în producţia de energie electrică realizată, Complexele energetice au asigurat consumul intern şi 1.500 MW pentru export. Pentru Complexul Energetic Hunedoara, care cuprinde minele fostei Companii Naţionale a „Huilei” Hunedoara – Petroşani şi termocentralele de la Mintia şi Paroşeni, Ministerul Economiei, împreună cu specialişti ai C.E. Hunedoara, I.N.S.E.M.E.X şi Universităţii din Petroşani, au întocmit un Plan de reorganizare şi revitalizare a activităţii de minerit din Valea Jiului, cât şi în zona de producţie pentru termocentralele Mintia şi Paroşeni. Revitalizarea se va face printr-o investiţie foarte importantă în minerit şi mai ales în schimbarea tehnologiei de extracţie. Documentaţia a fost predată la Guvern.
Pentru nerespectarea unor prevederi ale art. 34 şi 37 din Legea minelor 85/2003, în ianuarie 2018, prin trei decizii ale preşedintelui ANRM, a încetat concesiunea pentru exploatarea de argilă caolinoasă şi calcar industrial, în două perimetre din judeţul Constanţa şi una pentru concesiune explorare lignit într-un perimetru din Caraş-Severin. Înainte de 1990, S.N. a Lignitului Oltenia producea şi brichete combustibile de lignit. Odată cu restituirea pădurilor, fabricarea acestora a încetat, din lipsă de cumpărători. Acum, dacă veţi vizita satul în care s-a născut Constantin Brâncuşi, Hobiţa, aparţinător de comuna Peştişani, judeţul Gorj, aflată la 20 km de Târgu Jiu şi 10 km de mănăstirea Tismana, veţi vedea o fabrică de brichete combustibile din lignit. Un om de afaceri chinez a investit în „praful de cărbune”. Practic, este o asociere în participaţiune cu un partener chinez. Materia primă este praful de cărbune rezultat în urma exploatării lignitului. Lignitul folosit este desulfurat, iar mirosul specific de cărbune dispare. Brichetele au o formă aplatizată, puterea calorică de 3.250-3.300 kilocalorii, conţinut de sulf 0,3%. Se pot folosi drept combustibil în locul lemnului în centrale sau sobe de teracotă. Brichetele sunt ecologice, preţul este de 400 lei/tonă. Producţia a început cu realizarea de 20 t/oră de brichete. Au capacităţi pentru dezvoltarea producţiei şi cereri pentru cumpărare de brichete de lignit din Sebia şi Ungaria, dar şi de la diverse S.R.L-uri din ţară.
Şeful statului, Klaus Iohannis, a promulgat Legea nr. 27/15 ianuarie 2018 pentru aprobarea Programului geologic la nivel naţional, urmând ca în termen de 60 de zile Guvernul să emită/aprobe Norme metodologice de aplicare a legii.
Subsolul Maramureşului conţine o diversitate de resurse minerale. Din Hotărârea nr. 1 din 29 ianuarie 2018 a Parlamentului României, de acordare a încrederii Guvernului pentru realizarea Programului de Guvernare pe perioada 2018-2020, am extras câteva din măsurile referitoare la politicile industriale privind resursele minerale şi propunerile privind modificarea cadrului legislativ. Obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creştere economică. Companiile aflate în situaţii financiare precare (insolvenţă, datorii etc.), precum C.N. Hunedoara, nu se vor închide, ci vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privaţi, acolo unde este posibil. Pe termen mediu, producţia de huilă trebuie menţinută pentru a asigura funcţionarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia şi a unui grup la termocentrala Paroşeni, pentru producerea de energie electrică şi energie termică în sistemele centralizate de termoficare de la Deva şi Valea Jiului. Lignitul indigen rămâne o sursă energetică importantă, pe baza căruia trebuie păstrate şi dezvoltate în continuare, capacităţi de producere de energie electrică cu eficienţă ridicată. Totodată, se prevede consolidarea producţiei de energie nucleară prin valorificarea superioară a rezervelor de uraniu. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficient atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. În noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE, se propune reanalizarea şi modificarea: Legii nr.123/2012 pentru energie electrică şi gaze naturale; Legea petrolului; Legea biomasei, biocombustibililor şi a energiei geotermale; Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apă caldă, căldură şi răcire pentru toate locuinţele României. Îmbunătăţirea legislaţiei privind redevenţele. Cel târziu la 1 martie 2018, se vor aduce modificări legislative pentru îmbunătăţirea reglementării pieţei metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, în scopul reducerii substanţiale a evaziunii fiscale în domeniu.
Modificarea Legii minelor nr. 85/2003 are în vedere adoptarea de măsuri clare şi concrete de transparenţă şi responsabilitate în exploatarea resurselor naturale şi crearea premiselor valorificării deşeurilor din industria minieră, cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare, care în prezent pot fi procesate. Pe lângă recuperarea unor metale, redarea în circuitul urban, agricol, silvic, după caz, a suprafeţelor de teren, se va reintegra în circuitul economic forţa de muncă disponibilă pe plan local, regional sau chiar naţional. Măsurile de încurajare a industriei şi readucerea în ţară a specialiştilor au în vedere angajarea a zeci de mii de persoane în unele sectoare din industria extractivă, industria prelucrătoare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare, în care sens se are în vedere diverse programe.
Programul privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite, spre exemplu la S.C. Cuprumin – S.A. Abrud (diversificarea producţiei finite obţinute din acelaşi minereu prelucrat, concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier şi diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate; instalaţie de producere a varului din piatra/sterilul/ provenite din cariera Pârâul Românesc, cu impact bugetar de 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiţiei 5 ani; realizarea unei instalaţii de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril, impact bugetar 25 milioane euro).
Prin programul de investiţii publice de tip greenfield, printre altele, se are în vedere: construirea/ modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna. O mare parte din creşterea economică a ţării în următorii 3 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene, astfel prin Programul de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiţii brownfield (finanţare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu şi surse private atrase). Alături de FSDI, se va crea un Fond Naţional de Dezvoltare care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, care se desfiinţează. Program de diminuare a blocajului financiar şi a pierderilor în economie prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale operatorilor economici.
Programul în domeniul apelor minerale prevede: elaborarea Legii Apelor Minerale, în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale şi a apelor de izvor. În vederea creării unui brand naţional, S.N. a Apelor Minerale S.A. va achiziţiona, de pe piaţa internă, fabrici de îmbuteliere de apă minerală. Surplusul de apă de la sursele administrate de Societatea Naţională vor fi utilizate în cadrul unor programe cu caracter social şi de export. Complexul Astoria din Snagov se va transfera de la S.N. Feroviară la S.N. Apele Minerale S.A. Bucureşti.
ing. Lazăr-Aurel PANTEA
