Conflictul dintre Ucraina şi Federaţia Rusă este mocnit, din cînd în cînd, iese la scenă deschisă. Pentru a da un semnal lumii că între cele două ţări liniştea este departe de a se fi aşezat. Regiunea Dombas este într-o continuă fierbere. Ca un făcut, de acolo nu ne vin ştiri despre evoluţia evenimentelor. La sfîrşitul anului trecut, aflîndu-mă la Cernăuţi, am cerut prietenilor, scriitori din Bucovina de Nord, să mă ducă la cimitirul cel nou, unde îşi dorm somnul de veci tinerii bucovineri care, înrolaţi în armata Ucrainei, au căzut pe front. O vreme capricioasă, dar şi programul eşalonat pe ore fixe, nu mi-au permis să mă conving la faţa locului. Am reţinut o informaţie tristă: în fiecare săptămînă, din regiunea Bombas vin două sau trei sicrie cu tineri bucovineni şi sînt aşezaţi în cimitirul proaspăt din Cernăuţi. Din pricina sărăciei, se duc să moară pentru o cauză care ar putea lipsi. Stînd de vorbă cu dascăli din satele româneşti, îmi spuneau că tinerii mor pentru patrie. Dar statul dă o Lege a Educaţiei cu caracter discriminatoriu. Adică şi limba română să fie redusă la tăcere. Numai că în jurul acestei stări de lucruri se ţes evenimente. Etnicii români din Ucraina sînt prinşi fără voia lor în conflictul ruso-ucrainean. În zilele trecute, Serviciul de Securitate al Ucrainei a vorbit despre eforturile intensificate ale serviciilor ruseşti speciale de destabilizare a ţării şi discreditarea ei în ochii comunităţii mondiale. A fost dejucată tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi. M-am interesat şi am aflat că presa nord bucovineană scrie că cele două şcoli vizate de serviciile secrete ruseşti se află în localitatea Pilipăuţi, raionul Herţa şi în Ostriţa, raionul Noua Suliţă. Ca românii să nu rămînă singuri s-a avansat şi încercarea de incendiere a sediului centrului cultural al comunităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. În plus serviciile speciale ruseşti au încercat o campanie falsă în Ujgorod pentru a încuraja ura etnică. Cică s-ar dori a spori tensiunea la graniţa cu România. A se crea o nouă zonă de conflict. Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a condamnat ferm orice acţiune împotriva unor şcoli cu predare în limba română din Ucraina: „Am luat notă cu preocupare de informaţiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incendiere a unor şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi”. Tot într-un limbaj diplomatic, ministerul spune că întreprinde demersuri pentru obţinerea de elemente suplimentare.
Ambasada Federaţiei Ruse susţine că e o falsă informaţie, lansată de Serviciul de Securitate al Ucrainei. Ambasada rusă acuză regimul de la Kiev că doreşte să distragă atenţia vecinilor săi de la politica de ucrainizare forţată pe care o urmăreşte în mod constant şi care s-a manifestat cel mai viu prin adoptarea Legii Educaţiei. Ambasada rusă precizează: „Actuala provocare din partea SBU vizează, printre altele, şi prezentarea Rusiei drept inamicul comun, pentru a obţine de la Bucureşti, Budapesta şi Varşovia un refuz de a contracara împreună încălcarea masivă a drepturilor compatrioţilor lor din Ucraina, precum şi pentru a-i convinge că pe această temă nici nu este necesar să-şi readucă aminte de discriminarea limbii ruse”. Cum este definită „minoritatea naţională” a Ucrainei. Ambasada rusă mai regreta că presa din România a îmbrăţişat cu uşurinţă o ştire falsă. Nu am cum să cad în capcana unei dojeniri de tip sovietic, să scriu numai ce convine cuiva. Nu fac comentarii împotrivă, ci doar o informare a cititorilor. Cum este vorba despre românii din Bucovina de Nord, orice ştire devine importantă. Privirea peste graniţă ne aparţine, mai ştiu că de unde nu este foc nu iese fum. Închei cu vestea lui Florentin Năsui că băimăreanul Cristian-Leon Ţurcanu, ambasadorul României la Kiev, s-a aflat zilele trecute în mijlocul comunităţii româneşti din Maramureşul din dreapta Tisei.
