Angajaţii din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş (DGASPC) au fost instruiţi ieri, 26 iunie cu privire la ceea ce înseamnă consumul de substanţe interzise, dar şi despre simptomele specifice celor care consumă droguri. Acţiunea face parte dintr-un protocol încheiat între DGASPC şi Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş. Evenimentul a fost organizat de Ziua Internaţională împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri. În cadrul dezbaterii s-a accentuat faptul că fenomenul consumului de droguri este unul îngrijorător. Dependenţa de droguri este greu de eliminat atâta timp cât nu există o clinică specializată pentru a se asigura tratament complet.
“Trebuie să recunoaştem că acest fenomen de consum de droguri în rândul tinerilor a cunoscut o evoluţie ascendentă. Tinerii de multe ori din cauza anturajului pe care îl frecventează sunt expuşi riscului de consum de substanţe interzise. De aceea trebuie să venim în sprijinul lor atât noi, cât şi şcoala, profesorii şi părinţii. Ca un minus ar fi lipsa centrelor de specialitate pentru tinerii care suferă de această problemă. La nivel naţional, nu există nicio clinică specializată pentru această problemă. Ne-am întâlnit cu sesizări din partea familiilor şi le-am îndrumat către Centrul de Consiliere Antidrog”, a declarat directorul general al DGASPC Maramureş, Alina Coste-Mădăras.
Şi reprezentanţii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş recunosc că există persoane dependente de droguri. Se remarcă faptul că aceştia aleg în număr tot mai mare să se adreseze celor care se ocupă de consilierea antidrog. “Nu putem nega faptul că există consumatori de droguri. Putem să remarcăm că anul trecut şi în acest an la Centrul de Consiliere au ales să se adreseze din ce în ce mai multe persoane care au consumat astfel de substanţe sau familii de unde provin aceste persoane solicitând sprijinul pe care putem să-l oferim în acest domeniu”, a spus Flavia Sălăgean, coordonatorul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş.
Există şi aspecte negative care îngreunează combaterea consumului de substanţe interzise. “În ceea ce priveşte consumul de substanţe noi psihoactive, acestea se înmulţesc. La nivel european, există peste 600 de astfel de substanţe, în legislaţia românească fiind interzise 62 de astfel de substanţe. O altă problemă ar fi subdimensionarea resurselor umane în activitatea de consiliere şi tratament a persoanelor consumatoare de drog”, a precizat Flavia Sălăgean.
Pe de altă parte, specialiştii semnalează lipsa instituţiilor de stat care ar putea oferi un sprijin consumatorilor de droguri pentru a scăpa de această problemă. “Lipsesc instituţiile specializate la nivelul întregii ţări. Mă refer la instituţii de stat care să ofere acest sprijin, să acorde tratamente gratuite, să asigure împlinirea lanţului terapeutic în domeniul prevenirii recăderilor, în tratarea dependenţelor de diferite substanţe. Ministerul Sănătăţii nu are posibilitatea de a trata dependenţa de droguri ilegale şi în general dependenţa de substanţe. Există centre de detox, dar nu există unităţi de postcură, comunitate terapeutică în România care să funcţioneze cu titlu gratuit pentru beneficiari”, a afirmat Victor Kiriţescu, medic în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Maramureş.
Medicul a mai atras atenţia că o legislaţie românească mai bine ancorată în realitate ar putea schimba situaţia. “În fiecare an se constată că tendinţa e de creştere a consumului de substanţe. În general, tinerii consumă în Româna canabis şi noi substanţe psihoactive, în număr din ce în ce mai mare. E frustrant să ne ocupăm de aceste cazuri. Încercăm să scădem pe cât se poate numărul consumatorilor şi nu reuşim, asta spune că mai sunt multe de făcut. Nu putem să-i ajutăm pe cei dependenţi de droguri, deoarece instituim tratamente de detox pentru ei, după care ei revin în mediul de consum. Nu avem unde să-i rupem de mediul de consum. Ar fi nevoie de o legislaţie care să fie mai bine ancorată realităţii şi de investiţii care să producă aceste unităţi măcar în fiecare regiune de dezvoltare a României, instituţie specializată cap-coadă: detox, postcură, comunitate terapeutică”, a precizat Victor Kiriţescu.
