În 28 şi 29 iulie 2018, „Cuhea Voievodală” a poposit în comuna Bogdan Vodă, în locurile dragi din care a roit acum câteva secole. Oaspeţii s-au adunat în centrul comunei, unii au venit de departe, pentru a cunoaşte locurile din care au plecat întemeietorii Moldovei. I-a întâmpinat primăriţa, prof. Anuţa Bizău, şi viceprimăriţa, ing. topograf Maria Cuciureanu. Deasupra uşilor deschise ale Casei de cultură Bogdan Vodă (imobil construit în 1948) era scris: Festivalul CUHEA VOIEVODALĂ, ediţia a VIII-a, în organizarea Consiliului Judeţean Maramureş, Primăriei şi Consiliului Local ale comunei Bogdan Vodă. Erau acolo şi mulţi elevi, fete şi băieţi, îmbrăcaţi în costume naţionale din Cuhea, fiecare cu tricolorul în mână, îndrumaţi de Vasile Deac, directorul Casei de cultură. Bun venit!
Prima zi a prezentărilor de referate, la Simpozionul din cadrul Festivalului, aflat la a II-a ediţie, a fost dedicată Centenarului Marii Uniri 1918-2018. După discursul de bun-venit al primăriţei, moderatorul cuhean Vasile Coman, fost secretar al Primăriei, i-a dat cuvântul profesorului şi istoricului Ion Ţelman, care a prezentat referatul „Monumentele şi locurile istorice ale Cuhei”, referindu-se şi la punerea lor în valoare prin turism. Biserica de lemn din secolul al XVIII-lea, a cărei construcţie a început în 1718, în urmă cu exact 300 de ani, este vizitată de turişti. La fel, Monumentul dedicat lui Bogdan şi Biserica nouă din piatră. Reşedinţa voievodală, de pe terasa sudică a Izei, descoperită prin săpături arheologice şi datată în secolul al XIV-lea, în epoca lui Bogdan, este puţin cunoscută, lipseşte marcajul drumului până acolo şi un panou de prezentare. În apropiere, a existat o impresionantă Troiţă din lemn, adusă de Societatea „Cultul Eroilor ” din Iaşi, în 1929, monument degradat şi dispărut. Ar trebui refăcută, după cum ar trebui redate circuitului turistic şi rămăşiţele Bisericii voievodale de piatră, din secolul al XIV-lea. Prof. Ion Ţelman consideră că aceste valori istorice şi culturale pot şi trebuie puse în valoare, cât mai curând.
Lazăr Năsui a prezentat referatul „Satele maramureşene în vizitaţiuni canonice (secolele XVII-XX)”. În 1683, mitropolitul Transilvaniei … şi Maramureşului a făcut o vizitaţiune în Maramureş, participând la sfinţirea Mănăstirii Moisei, probabil reparată şi resfinţită (arhimandritul Horia, într-o carte despre aceasta, scrie că pe o grindă din corpul acesteia stă scris anul construcţiei, 1598). A fost un eveniment ieşit din comun, la care a participat toată preoţimea şi populaţia din zonă. Un alt important vizitator al zonei a fost cronicarul Miron Costin, venit la locurile din care a pornit flacăra întemeierii Moldovei. În „Poema polonă”, scrisă în 1684, găsim „Este un sat numit Cuhea în ţara Maramureşului, unde locuia cu ai săi Draguş, fiul lui Bogdan, iar Bogdan era mândru de înrudirea sa cu vechii domni”. O altă vizitaţiune canonică a fost cea din 1751, când Episcopul a trecut în revistă toate satele Eparhiei, descriind starea bisericilor, numele preoţilor, cantorilor. În Cuhea, preoţi erau: Ioan Mariş, Ioan Deac, Dumitru Pop, diac fiind Nicolae Buftea. A fost descrisă biserica, au fost verificate dotările, existenţa cărţilor religioase: „Omnia libres sum” (toate cărţile religioase sunt), „Evanghelium explicatum est” (pericopa citită din Evanghelie a fost explicată) şi se constată că cimitirul mare a fost rupt de ape şi mormintele au avut de suferit (tot textul este în limba latină). În 1861, a avut loc vizitaţiunea Episcopului de Gherla, fiind analizate averile bisericii, inventariate cărţile religioase, controlată şcoala (singurul proces verbal al acestei vizitaţiuni se află la Arhivele maramureşene). În 1913, la 1 iulie, Vasile Hossu, episcopul Gherlei, îşi face intrarea pe sub poarta de flori în comună, de unde lumea aleargă spre biserică. Era o zi de marţi şi ploua cu găleata. Despre biserică se scrie: „este cea mai frumoasă biserică de lemn din Maramureş. E mai spaţioasă, mai luminoasă ca altele şi toată pictată”. Preot era Artemiu Andreco, viitor protopop de Ieud, descoperitoul Codicelui de Ieud şi participant cu credenţional la Adunarea de la Alba Iulia din partea Cercului Vişeu-Iza. A doua zi, miercuri, a fost celebrată liturghia. „Mulţi credincioşi, cari nu încăpuseră în biserică, erau bătuţi de ploaie pe sub fereştrile şi straşinile bisericii. Cei din lăuntru recitau cu glas înalt Credeul şi Tatăl nostru. Cei ce se cuminecă nu sărută în acea zi crucea sau icoanele, obicei observat şi în alte sate din Maramureş”. Se ia masa la casa parohială, în cele două zile. În prima, marţi, de frupt, s-a servit supă de carne, şuncă friptă, friptură de viţel, iar miercuri, zi de post, s-a servit supă de hribe, fasole verde şi plăcintă cu varză.
Referatul „Cuhea şi oamenii ei în Diplome maramureşene din secolele XVI-XVII şi expoziţia permanentă de istorie a Muzeului Judeţean Maramureş”, a fost prezentat de prof. Adrian Teodor Mandric. Referatul „Vechimea Viflaiemului în Bogdan-Vodă”, de cercetătorul vişeuan Andreica Ştefan. Au urmat referatele: „Maramureşenii şi Marea Unire” de dr. Ilie Gherheş, „ Biserica de lemn din Cuhea” de jurist Vasile Coman, „Viaţa şi activitatea cuheanului Grigore Mariş-Naşcu, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918” de Lazăr Năsui. Prof. univ. Mihai Dăncuş a prezentat referatul „Elemente etnografice şi inscripţii din Cuhea ”, apoi preotul Vasile Chindriş a adus referatul „50 de ani de preoţie în slujba cuhenilor ”(este surprins de ce se întâmplă în sate, în anul 1989 au fost botezaţi 65 de copii, iar în 2017 au fost 13 copii botezaţi). Apoi preotul de la biserica din Bocicoel, Dumitru Grigore Roşca, sat ce aparţine de comuna Cuhea, a amintit de acele diplome din secolele XIV-XV ce se referă în mod direct la donaţiile făcute de regii maghiari unor nobili din sat.
Surpriza a venit din Dorneşti (Rădăuţi), prin prezenţa unui grup de copii în costume bucovinene, sub conducerea prof. Genoveva Filip, alături de preotul Fedoreanu Tiberiu, care a amintit de mormântul lui Bogdan din Complexul bisericesc „Sfântul Nicolae” din Rădăuţi. Apoi a cântat Adriana Irimieş, îmbrăcată într-un costum popular din zona Huedinului, cu opinci din piele de bivoliţă de 60 de ani, poale ţesute din cânepă, vechi de o sută de ani, cu care străbunica cântăreţei a fost mireasă, zadia cu care a fetit bunica acesteia şi pe cap muruna (coroniţa).
A doua zi, duminică, a fost o sărbătoare şi mai mare, cu participarea întregii comune. Au prezentat cântece, dansuri şi scenete umoristice următorii artişti: Lavinia Goste şi Marius Zorilă, Marinel Petreuş, Gheorghe Pârja şi grupul „Am fost ş-om fi” din Ieud, Anghelina Timiş Lungu, Ion Drăgan, Ioana Pricop, fraţii Florea, Suzana şi Daciana Vlad, Maria Butilă, Ioana Mihaela Mariş şi Andreea Mariş, Maria şi Ioana Mariş, Măriuca Verdeş, ansamblul „Voievozii”, Rodica Gogotă, Vasile Deac şi Ioan Bizău, grupul „Călineştenii Ţării Maramureşului”, ansamblul „Brădăţelul” din Şieu, ansamblul din Ieud şi trupa Today.
Am petrecut două zile frumoase la Cuhea, rămânându-ne în suflet dorinţa de a ne reîntoarce.
A consemnat: Lazăr NĂSUI
Foto: Vasile COMAN jr.
