Pe parcursul lunilor de vacanţă de vară studenţească, am tot vizitat-o pe vrăjitoarea Nancsi şi-i venea bine când o ţineam de vorbă până îşi făcea apariţia câte un client. Era conştientă că se afla în slujba semenilor, cum mărturisea. „Tăte necazurile le tomneşte baba”.
Într-o zi, intră în casa ei un bărbat de peste Deal.
– Da ce-i băiucu, gurucă? Că văd că tare mai eşti năcăjit.
– Am pierdut sigilu’ de la sfat şi-o zâs preşedintele că de-l află oarecine şi face acte false, puşcăria mă mănâncă.
– Apoi linişteşte-te, că o-a tomni baba şi pă asta.
Repede scoate cărţile, îi dă să tragă de tri ori cu mâna dreaptă, apoi începu să le citească şi numa’ că-i spune:
– Apoi să ştii că sigilu’ ce l-ai pierdut îi în loc spurcat. Adă-ţ’ aminte unde ai făcut, unde te-ai vremnit ultima dată şi cată-l bine, că-l vei afla de bună samă. Şi-i aduce şi-un cadou mândru la babă.
Omul nu şi-o amintit unde a fost ultima dată, a început să caute cu nişte ţigani, în vreo trei locuri. Când nimeni nu se aştepta şi-şi pierduseră orice speranţă, iesă sigilul la iveală. L-a spălat bine şi totul a fost în regulă. Ş-apoi mândru cadou a căpătat şi baba Nancsi, alimente şi bani. Ba i-o mai adus şi două care de lemne pentru iernat.
Vine-o tânără fată la vrăjitoare. Drăguţul ei, cu care era credinţată, s-a însurat, dar ea nu-l putea uita, îl vedea mereu în vis. Neavând încotro, a ajuns la Nancsi. Vrăjitoarea a pus-o să caute o broască şi să i-o aducă. N-a fost greu s-o găsească într-o baltă şi era mare cum a zâs baba. Noaptea, la ora 12, baba a cusut broasca la gură şi la fund şi a descântat în nouă zile de post descântecul de aruncare în moarte a rivalei. Vrând să treacă pe o punte, rivala a căzut în apă şi a murit. Bărbatul a venit şi a luat-o de nevastă pe fosta drăguţă.
Într-altă zi, a venit un cetăţean necăjit că nişte ţigănci au ajuns la el acasă şi crede că acelea i-au furat banii ce-i avea. Baba a pus din nou ciubărul cu apă, a adus fetele şi, după citirea Acatistului Maicii Domnului, a văzut în apă trei ţigănci, două cu cozi lungi, împletite, purtate pe spate, şi una cu cozile legate în jurul capului. Erau la târg. Şi târgul era împrejmuit de case. Baba şi-a dat seama că târgul ar putea fi la Mănăştur. Bărbatul a mers acolo şi le-a găsit pe ţigănci ghicind în ghioc, iar şeful de post le-a prins pe hoaţe, dar nu mai avea banii la ele.
O fată de la oraş a venit la babă şi s-a plâns că n-o joacă feciorii şi nu li-i dragă la niciunul. Baba i-a spus că este ţâpată-n ură şi că trebuie să se ducă la un vad al unui râu, pe unde trec carăle, să ieie cu gura nouă pietre, să le puie-n poala cămăşii şi să le bată de genunchi ca să abată gândurile feciorilor după ea. Când ajunge acasă, să le bage-n foc, să le scoată pe maiul de lăut cămeşi, apoi să le puie pe tăietor, să le pălească cu apă, apoi să le bage sub tăietor şi să le descânte: „Io-s on vişin înflorit, / În fruntea danţului răsădit. / Să fiu dragă tuturor, / Cum îi vinu’ domnilor / Şi tămâia popilor. / Să fiu dragă şi iubită, / Ca cămeşa soponită, / Ca pasca de grâu slujită. / Ca primăvara când viné, / Ca şi codru’ când înfrunză(şte), / Aşé de dragă le-’oi păré.”
Baba Nancsi mi-a povestit că drăguţul unei fete din Tămaia a fost dus pă sus din armată. Ca să-l aducă înapoi, baba a fiert în gura cuptorului nouă pietre aduse de la nouă vaduri. În foc a ars nouă feluri de lemne. În timp ce ardeau lemnele şi fierbeau pietrele, o vecină învârtea o vârtelniţă îndărat, în pod. Atunci, când baba descânta, feciorul se ridica în aer, călare pe mătură, şi venea pe sus, strigând „apă, apă” şi se lovea şi se rănea de crengile copacilor. Când îl cobora, băga un cuţit de teacă uşor în pământ, ca să nu-l zdrobească. Cuţitul avea la plăsele trei culori: roşu, verde şi alb. Când a coborât pe pământ, băiatul a şi adormit. Avea multe răni la cap, la mâini. Când s-a trezit şi a văzut unde este, băiatul s-a repezit la babă şi i-a zis c-o omoară dacă nu-l duce înapoi. Atunci baba speriată a scos încet cuţitul de teacă din pământ şi feciorul s-a ridicat în aer. Dar a avut de bai cu comandanţii, care l-au băgat în temniţă ca dezertor. Aşa că fata n-a avut bucurie de reîntâlnire.
Când am fost ultima dată la baba Nancsi, mi-a spus că pe mulţ’ i-a tomnit şi pe mulţ’ i-a ajutat. Nu a cerut plăţi mari pentru ce-a făcut, că omul cu necaz nu-i bogat. Aceasta a fost baba Nancsi, faimoasa vrăjitoare din Baia Mare, care ştia şi toaca-n cer cum stă.
Pamfil BILŢIU
Mda … Și eu vindec de lene , prostie, reglare de hormoni … Rezultatele , răspunsurile în direct pe graiul maramureșului … Aștept clienți !!! …
Ați făcut rost de numărul doamnei
Mai trăiește ma interesează
Mai trăiește vreau număr de telefon
Buna mar interezeaza mai traieste as vrea ca sa iau legatura cu ea va rog
Mai exista aceasta femeie, este vreun contact la ea? Ms
Bună siara pe mine măciam mariyavreu să spui viața mia cu bărbați care îl iubesc
Cunosti pe cineva ?As avea nevoie si eu dar sa fie de incredere .Multumesc
daca aveti nevoie de o femeie buna care ghiceste in carti face dezlegari gaseste soarta jumatatea face pt casatorie pt spor in casa in afaceri indeparteaza dusmanii face pt intelegere pt impacare aduce iubitul iubita inapoi vindeca gelozia si bautura si deochiul si sperietura si jocurile de noroc imi las mailu leuionutalex @ yahoo.com
Ma interesează
Bună. Cum aș putea să ieu legătură cu doamna dacă mai trăiește
Buna mai este aceasta doamina nr tel va rog Daca se poate
Mai traieste aceasta doamna? Unde o pot gasi?