Înapoi la viața ecologică

0
59

Urbanizarea are avantaje ce țin de comoditatea locuitorilor, însoțite de dezavantaje supărătoare, ceea ce îi determină pe orășeni să se mute în suburbii sau la țară, extinzînd aglomerația și poluarea. Dar soluția pentru o locuire civilizată este ecologizarea!
Administrația publică se confruntă cu provocări. Bill Gates, cofondatorul companiei Microsoft, devenit miliardar și filantrop, propune toalete cu energie solară pentru zona rurală, ca alternativă la toaletele neigienice din fundul cur­ții (40% din populația lumii are closet de acest fel). Statul român a ales să investească în sisteme publice de canalizare și epurare a apelor, însă abia jumătate dintre localități au așa ceva și sînt costisitoare, iar reziduurile solide (nămolurile decantate și separate) nu pot fi utilizate în agricultură.
Țăranii foloseau și excrementele umane, după fermentare în aceeași platformă cu gunoiul de grajd, pentru fertilizarea culturilor agricole, metoda closetului cu groapă dedesubt fiind neigienică, dar ecologică și economică. Țăranul practica o agricultură cu resurse regenerabile, spre deosebire de cea chimizată, care presupune inputuri periculoase pentru mediu, prin acumularea reziduurilor în sol, plante și animale.
Orașul produce multe deșeuri, fiecare locuitor aruncă la container 500 kg de materiale solide pe an. Se adaugă cele lichide, precum uleiul uzat, și solubile, precum detergenții, care ajung în canalizare și în cele din urmă în apele curgătoare. Doar restaurantele și cantinele sînt obligate de stat să predea uleiul ars, nu și cetățenii. În Maramureș, a apărut cel puțin un colector de ulei ars și de untură animală (tel. 0732-840166), pe care le transformă în biodiesel și lumînări. Preia și din gospodării.
Un litru de ulei ars, aruncat în chiuvetă, va polua un milion de litri de apă de rîu. Oamenii nu sînt conștienți de acest lucru, iar autoritățile încă n-au pus la punct sistemul de colectare și valorificare a deșeurilor. Uniunea Europeană (UE) ne împinge din spate, dar amînăm schimbarea, sîntem conștienți că-i necesară, însă ne vine greu să ieșim din comoditatea de pînă acum – duceam seara găleata de gunoi la container, vărsam uleiul după prăjirea cartofilor în chiuvetă și nu ne păsa ce se întîmplă dincolo de pereți.
UE și statele europene au strategii de ecologizare și își propun ca în următorii ani să interzică depozitarea gunoiului neseparat. Fiecare om, agent economic și instituție vor avea obligația să separe deșeurile pe categorii. Resturile alimentare vor fi transformate în etanol (nu pot fi date în hrana animalelor, din motive de igienă și siguranță a furajelor), plasticul va fi colectat pe tipuri (polietilenă albă și colorată, pvc). Hîrtie, carton, sticlă, metale pe sortimente (oțel, fontă, oțel inox, cupru, aluminiu, bronz), gata să fie reintroduse în circuitul economic. Trebuie ca produsele să fie proiectate pentru o demontare ușoară, să aibă durabilitate mare, iar industria să fie curată.
Azi, doar 5% din materiale sînt reciclate, celelalte ajung în mediu și se pierd pe veci. În loc să le folosim ca resurse, poluăm mediul. O mare greșeală fac cei care aprind gunoiul, deoarece materialele plastice arse degajă în aer dioxină (cea mai puternică otravă, se acumulează și produce boli grave). Mai puțin de 25% din materialele plastice sînt reciclate, celelalte ajung fie în gropile de gunoi, fie sînt incinerate. Ideal ar fi să nu aruncăm la gunoi nimic din ce poate fi reintrodus în industrie ca materie primă. Circuitul trebuie închis, iar cei care poluează mediul să fie puși să plătească pentru depoluare.
Statele vor lua măsuri ecologice progresiv, din ce în ce mai restrictive. Va trebui să ne schimbăm și noi, scopul fiind nu doar acela să economisim resursele, ci și să trăim ecologic, sănătos. Să nu aruncăm nimic în mediu, nici măcar un chiștoc!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.