Prea puţine păşuni pentru animalele fermierilor maramureşeni. E o situaţie care generează numeroase dispute şi conflicte, după cum recunosc reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Maramureş (APIA). Tocmai de aceea, oficialii instituţiei judeţene au adus problema în atenţia autorităţilor maramureşene în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural de miercuri, 25 septembrie. Ei cer ca suprafeţele împădurite să fie readuse la rolul lor iniţial, acela de pajişti pentru că terenul e prielnic pentru păşunat.
Potrivit datelor APIA Maramureş, suprafaţa totală a pajiştilor aflată în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale se ridică la 33.630 hectare. Sunt informaţiile rezultate din comunicările oficiale realizate de primării către APIA. Din această suprafaţă, în domeniul public se află 24.365 hectare şi 9.264 hectare figurează în domeniul privat. Numai că “suprafaţa păşunilor atribuite în folosinţă crescătorilor de animale, comunicată de primării se ridică la 23.455 de hectare. Se înregistrează o diferenţă între suprafaţa totală de păşuni şi cea dată în folosinţă crescătorilor de peste 10.000 de hectare”, a subliniat directorul APIA Maramureş, Florin Urs.
Oficialul instituţiei judeţene a mai arătat că doar 16 localităţi din judeţ au atribuit în totalitate suprafaţa de păşuni deţinută, respectiv oraşele Seini şi Şomcuta Mare şi comunele Ariniş, Băseşti, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă, Cupşeni, Gârdani, Giuleşti, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Repedea, Săpânţa, Sarasău, Strâmtura. Din raportul prezentat a mai reieşit că 12 UAT-uri au comunicat că nu deţin păşuni comunale: Boiu Mare, Coroieni, Câmpulung la Tisa, Lăpuş, Leordina, Poienile Izei, Rona de Sus, Rozavlea, Şieu, Vadu Izei, Vima Mică, Vişeu de Jos. De asemenea, 5 localităţi nu au atribuit suprafeţe în folosinţa fermierilor: Cerneşti, Deseşti, Coltău, Ieud şi Suciu de Sus. În urma analizei situaţiei a rezultat o diferenţă de 5.183 de hectare între suprafeţele de păşuni închiriate şi comunicate de primării şi cele solicitate de crescătorii de animale la APIA.
Printre motivele invocate pentru neatribuirea păşunilor se află mai multe cauze. “Principalele motive pe care le-au invocat primăriile: suprafeţe împădurite, suprafeţe în litigiu, nu au fost depuse cereri din partea crescătorilor, suprafeţele de păşune se află situate în Munţii Rodnei şi sunt alte probleme. De exemplu, Cerneştiul invocă faptul că suprafeţele sunt împădurite, Coltăul – persoanele care s-au înscris nu s-au prezentat la licitaţie, dar e un semn de întrebare pentru că sunt aproape 40 de hectare în domeniul privat care pot fi atribuite direct. Ieud nu dă nicio explicaţie, comuna Deseşti invocă un litigiu, iar Suciu de Sus invocă faptul că nu au fost cereri de la fermieri”, a adăugat reprezentantul APIA.
Florin Urs recunoaşte că motivul principal pentru care s-a ajuns în acest punct e că “aceste suprafeţe s-au împădurit în anii anteriori. Cauza principală invocată a fost neutilizarea acestor pajişti şi neîntreţinerea lor. S-a împădurit aproape o treime. Ce se va întâmpla dacă se merge în acelaşi ritm? E vorba de pajişti comunale. Diminuarea de suprafeţe de păşune e un fapt care nu e deloc îmbucurător. Există multe dispute chiar conflicte. Nu există păşuni suficiente pentru animalele fermierilor. Această diminuare s-a produs în condiţiile în care aceste suprafeţe au fost generatoare de subvenţii. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi beneficiat de aceşti bani? Oare am avut grijă de bogăţia de pajişti, am îngrijit-o, am întreţinut-o?”
Tocmai de aceea, cei de la APIA cer sprijinul reprezentanţilor Guvernului în teritoriu. “A venit timpul să privim altfel lucrurile, să inversăm rolul suprafeţelor şi să îl retransformăm în pajişti, să crească suprafeţele de păşuni, terenul e prielnic, să nu renunţăm atât de repede la o sursă atât de bună de hrană pentru animale, sursă ieftină, regenerabilă. Fermierii din alte ţări ar dori să aibă o asemenea suprafaţă”, a conchis conducerea APIA Maramureş.
